Marian Sârbu: Bună seara, vă mulţumesc pentru invitaţie.
Mihai Gâdea: Alături de noi reputatul analist economic Ilie Şerbănescu, bună seara...
Ilie Şerbănescu: Bună seara.
Mihai Gâdea: Şi colegul meu Victor Ciutacu. Bună seara, Victor.
Victor Ciutacu: Bună seara.
Mihai Gâdea: Vom vorbi de asemenea în această seară despre un subiect extrem de important, nu mai e un secret pentru nimeni, Gazprom a tăiat gazul pentru o serie de ţări printre care şi România. Există o dezbatere, dacă Gazprom a făcut acest lucru, dacă Putin a făcut acest lucru aşa cum au publicat multe ziare, multe site-uri de ştiri, sau Ucraina este cea care păstrează gazele care ar trebui să vină pentru România şi pentru alte ţări care tranzitează teritoriul Ucrainei, păstrează pentru populaţia din Ucraina sau este de fapt decizia Moscovei? O chestiune atât de importantă, încât am înţeles, pe surse, că domnul Adriean Videanu a interzis tuturor celor care fac parte din Ministerul Economiei şi din subordinea imediată a domniei sale să iasă la televizor să vorbească pe acest subiect. Dacă-i aşa sau nu, aştept un punct de vedere de la Ministerul Economiei sau de la domnul Adriean Videanu. Îl avem însă în direct pe domnul Ioan Rusu, director general Transgaz, bună seara.
Ioan Rusu: Bună seara.
Mihai Gâdea: Dumneavoastră puteţi să ne vorbiţi în această seară despre elementele de care răspundeţi? În momentul acesta Transgaz ne poate oferi informaţii suplimentare despre situaţia pe care o avem în România cu privire la chestiunea pe care am enunţat-o mai devreme?
Ioan Rusu: Aşa cum e cunoscut din comunicatul de presă dat de Ministerul Economiei, începând cu dimineaţa zilei de 6 ianuarie livrarea gazelor din Federaţia Rusă pentru România prin punctul Isaccea a fost sistată complet. În urma acestei măsuri, Transgaz a luat măsuri imediate vizând asigurarea consumatorilor cu gaze în zona afectată de lipsa acestei surse de gaze şi a reuşit să stabilizeze situaţia sistemului naţional de transport astfel încât să nu ne confruntăm cu probleme deosebite în alimentarea cu gaze a consumatorilor.
Mihai Gâdea: Aţi făcut referire la nişte zone care ar fi afectate de această decizie. Care sunt zonele afectate de această decizie? Unde mergeau gazele care veneau din Rusia?
Ioan Rusu: Cantitatea de 4,7 milioane care intrau în ţară prin Isaccea era consumată în special în zonele de consum Galaţi, Brăila, Chiţcani, sudul Moldovei şi înspre Bucureşti, spre Capitală.
Mihai Gâdea: Deci dumneavoastră asiguraţi pentru aceste zone. În momentul de faţă sunt mulţi locuitori din Bucureşti şi alte oraşe care vorbesc despre faptul că e o diferenţă simţitoare la aragaz, la căldură etc. Această diferenţă simţitoare pe care oamenii o semnalează are legătură cu această decizie în mod direct? Cu decizia Rusiei sau a Gazprom de a tăia gazul?
Ioan Rusu: Deci pot să vă informez că până la ora actuală la dispeceratele noastre teritoriale situate în toate exploatările teritoriale ale Transgaz, cât şi la Dispeceratul central nu am fost sesizaţi privind anumite anomalii în alimentarea cu gaze a consumatorilor. De asemenea vă pot informa că Transgaz nu a dispus nici un fel de măsură de diminuare a presiunilor de livrare a gazelor către marile localităţi. Ceea ce s-a făcut dimineaţă, pentru a proteja sistemul, a fost o limitare sau de încadrare a unor consumatori mari din cadrul localităţilor prin reducerea unor cantităţi de gaze care le consumau acestea, tocmai în sensul de a nu recurge la măsuri privind diminuarea presiunilor de livrare care ar putea să conducă la apariţia unor fenomene de lipsă sau de scădere a presiunii la consumatorii casnici.
Mihai Gâdea: Am o întrebare. Dumneavoastră sigur, nu sunteţi ministrul Economiei, nu aveţi toate informaţiile pe masă, însă sunteţi directorul Transgaz, aveţi multe informaţii din interior. Cât poate să reziste România în situaţia actuală cu această conductă întreruptă care vine de la Gazprom?
Ioan Rusu: Noi am recurs la nişte scenarii în care să analizăm posibilităţile de asigurare cu gaze la consumul înregistrat în ultimele zile din acest an, la temperaturi medii înregistrate pe ţară de circa minus 8, 9 grade. În aceste condiţii, din gazele pe care le produc Romgaz şi Petrom, gazele extrase din înmagazinări şi menţinerea importului de gaze prin punctul Medieş la un nivel de 2-2,5 milioane metri cubi, considerăm că prin măsurile pe care le-am luat, suplimentarea cantităţilor de gaze de către Romgaz care se extrag din înmagazinări, putem liniştit, la un nivel de 26 milioane metri cubi pe zi extrase din înmagazinare să rezistăm circa 60-80 de zile.
Mihai Gâdea: Cam două luni de zile. Dar nu ştim cum va fi martie. Uneori avem nevoie de căldură chiar şi mai târziu. Dacă avem o primăvară mai complicată am putea să avem probleme reale, nu?
Ioan Rusu: Probleme reale nu pot apărea considerăm noi, fiindcă noi am făcut aceste scenarii în condiţiile unei extrageri din depozitele de înmagazinare la cantităţi maxime. Or, am văzut că şi anul trecut, în fiecare iarnă, extracţia din înmagazinări a variat de la nivele de 24, 25 milioane metri cubi pe zi în lunile de iarnă, la 13 milioane. Deci se poate considera ca o medie a cantităţilor de gaze extrase din înmagazinări undeva la 15, 16 milioane pe zi. Ăsta a fost raţionamentul. Când temperaturile înregistrate în ţară sunt pozitive, cantitatea de gaze consumată este mai mică şi automat înmagazinările pot fi reduse.
Mihai Gâdea: Mulţumesc, am să vă rog să rămâneţi în legătură cu noi. Victor Ciutacu, domnul director a dat o serie întreagă de informaţii, am putea rezista până la 80 de zile. E groasă în momentul ăsta pentru România dacă situaţia se menţine?
Victor Ciutacu: Nu o să mă pronunţ eu în calitate de vreun specialist. Am trecut şi eu vreo 2 luni prin Ministerul Economiei şi am mai priceput câte ceva. E groasă şi am să-ţi spun de ce. Sistemul ăsta naţional cu gaze naturale funcţionează pe principiul balonului. Un balon pe care-l umfli tot anul. Bagi gaz în el. Bagi gaz în depozitele de la Depogaz - să mă corecteze domnul Rusu dacă greşesc - bagi gaz în el din trei surse. Una externă care vine de la Gazprom şi care vine prin două căi, Isaccea unde s-a închis, şi pe la Medieşul de Sus, lângă Satu Mare. Celelalte două surse sunt interne. Producţia internă care cam jumătate e făcută de Romgaz, jumătate făcută de Petrom. Produci gaz şi cumperi. Toate astea le bagi în nişte depozite mari. Când începe iarna balonul trebuie să fie umplut ca să fie presiune. În momentul acela începi să scoţi din balon ca să alimentezi. Pe măsură ce scoţi, la început fiind presiunea foarte mare, că tu începi să scoţi din el în momentul în care e frig afară şi e iarnă. Gazul iese cu presiune. Pe măsură ce se încălzeşte timpul, acela se mai goleşte şi ăsta se duce cu presiune mai mică şi asigură temperaturile necesare pentru un anotimp mai cald. Nenorocirea este că în timp ce balonul ăsta ar trebui să fie plin şi după ştiinţa mea nu-i plin, eu ştiu că lipseşte o cantitate semnificativă pentru a fi plin respectivul balon, pe măsură ce scoţi trebuie să şi bagi pe partea cealaltă ca să asiguri echilibrul sistemului. Pentru că altfel se dezumflă. E un principiu fizic. Tragedia este că dacă se opresc livrările de gaze de la ruşi nu prea mai ai ce să bagi înăuntru, decât partea de producţie internă care vine decât jumătate. Pentru că jumătatea cealaltă vine de la ruşi. Dar marea problemă care este şi văd că nu vorbeşte nimeni... bun, îl înjurăm pe Putin, înjurăm Gazprom-ul. Dom'ne, noi nu avem contract cu Gazprom. Statul român aduce gaze prin doi intermediari. Unul este faimosul (...) care e un intermediar între Gazprom şi compania statului german, deci între ruşi şi nemţi... este o societate comercială. E faimosul intermediar pe care-l înjura Traian Băsescu...
Mihai Gâdea: Înţeleg că explicaţia pentru care noi am făcut acest contract prin aceşti nemţi cu ruşi...
Victor Ciutacu: Aceşti ruşi din Germania mai exact.
Mihai Gâdea: Aşa. Am făcut acest contract tocmai pentru faptul că-i mai bine ca cineva să negocieze cu ei, care sunt ai lor.
Victor Ciutacu: Mai avem unii, tot ruşi de-ai lor, ruşii de la Alro Slatina care au Conef Gaz. Ăia care îi sunt dragi domnului Traian Băsescu. Care e al doilea importator de gaze din Rusia. Noi nu avem niciodată alternativă în privinţa preţului. Când discutăm cu ei ne spun ăsta-i preţul şi sănătate. Noi semnăm şi cumpărăm. Acum ne cer 530 dolari parcă. Dar noi putem să le cerem daune sau penalităţi? Că e un contract comercial încheiat între două companii.
Mihai Gâdea: Domnul director aveţi ceva de adăugat?
Ioan Rusu: Da. Eu nu contest că domnul Victor Ciutacu o fi trecut prin Ministerul Economiei, dar nu ştiu prin ce departamente sau servicii ale ministerului a trecut. De asemenea...
Victor Ciutacu: Vă numeam directorii de societăţi comerciale, domnule Rusu. Cu asta mă ocupam eu. Coordonam oficiul de privatizare. Şi vă numeam directori pe unii şi pe alţii vă schimbam.
Ioan Rusu: Da, mă bucur. Nu cred că dacă aţi solicitat o intervenţie şi o transmisie directă de la sediul Transgaz din Mediaş nu vreţi să ascultaţi un punct de vedere autorizat.
Mihai Gâdea: Tocmai asta încerc să fac.
Ioan Rusu: Aş vrea să fac câteva corectări. Sistemul naţional de transport este destinat transportului gazelor naturale şi a debitelor de gaze prin el. Nu-i un balon care se umple şi se goleşte cum spune domnul Victor Ciutacu. Cu totul altceva sunt înmagazinările de gaze. Deci la ora actuală consumul de gaze care se înregistrează în România este asigurat de producţia curentă, permanentă, zilnică a celor doi mari producători, Petrom şi Romgaz, la care se adaugă acele cantităţi de gaze care au fost înmagazinate doar în depozitele subterane, care aparţin acum Romgaz şi care într-o perioadă dintr-un ciclu de extracţie se extrag într-un anumit ritm. Are dreptate aici domnul Victor Ciutacu că în timp acei parametri de extracţie ai înmagazinărilor se schimbă. Tocmai de asta am afirmat la început că se înregistrează valori maxime ale debitelor extrase din înmagazinări şi minime.
Mihai Gâdea: Am înţeles.
Ioan Rusu: Deci să nu creadă cineva că la ora actuală există o tragedie. Presiunile de alimentare cu gaze în marile localităţi, parametrii gazului sunt...
Mihai Gâdea: Domnul ministru...
Ioan Rusu: Nu sunt ministru.
Mihai Gâdea: Domnul director, în condiţiile în care înţeleg că o cantitate extrem de importantă care intra în România nu mai intră, nu-i o tragedie, dar e un motiv real de îngrijorare. Iar tonul acesta, că n-avem de ce să ne îngrijorăm, avem cantităţi pentru încă două luni, pentru mine unul ca cetăţean al ţării, nu-i unul care să mă liniştească.
Ioan Rusu: E o realitate. Noi suntem aici pentru asta. Să asigurăm funcţionarea sistemului la parametrii în care se asigură alimentarea cu gaze în condiţii de siguranţă.
Mihai Gâdea: Dumneavoastră veţi avea cu ce să asiguraţi atâta vreme cât veţi avea gaz. Că Transgaz înţeleg că se ocupă de transportul gazului. Dacă gazul nu va mai intra şi nu intră, înţeleg că mai mult de 80 de zile nu prea rezistăm.
Ioan Rusu: Nu rezistăm la un consum maxim. În martie consumul de gaze la nivelul ţării sunt sigur că nu se va ridica la cantităţi de 58-60 milioane metri cubi pe zi.
Mihai Gâdea: Vă mulţumesc pentru intervenţie. Domnul ministru, lucrurile sunt destul de limpezi. M-am uitat pe ceea ce au scris telespectatorii. Unii dintre ei vorbesc în mod evident despre o disperare pe care o au şi mi-am ales bine cuvintele. De la faptul că ne scrie de exemplu o tânără care are o indemnizaţie de 270 lei... Am să citesc: „Sunt o fată cu dizabilităţi fizice de 27 ani, din Braşov, studentă ultimul an la Litere. Mereu vorbiţi de pensionari, profesori, mame, dar nu se pune niciodată problema cum poate face faţă o persoană ca mine, bolnavă, să trăiască din indemnizaţia de 270 lei pe lună - Ramona". Sunt de asemenea mesaje de la pensionari. (...) Hai s-o luăm pe rând. Prima dată, atât dumneavoastră PSD, cât şi PD-L, aţi promis chestiunea legată de mărirea punctului de pensie. Aţi promis acest lucru în repetate rânduri. Cum stau lucrurile cu 1 ianuarie şi cum vor sta în acest an?
Marian Sârbu: În legătură cu punctul de pensie e un lucru pe care l-am comunicat deja, el este stabilit în fiecare an prin Legea bugetului de asigurări sociale, lege care se aprobă în Parlament odată cu Legea bugetului de stat, deci bugetul consolidat. Şi din acest punct de vedere ţinta noastră în legătură cu valoarea acestuia rămâne aceea de 45% din salariul mediu pe economie. Cu alte cuvinte, la momentul în care vom avea toate datele bugetare, pentru că în acest moment - probabil ştiţi, în Ministerul de Finanţe are loc o analiză extrem de minuţioasă în legătură cu sursele pe care le avem la dispoziţie pentru anul acesta - dar aşa cum scrie şi în programul de guvernare această ţintă de 45% a punctului de pensie din salariul mediu pe economie nu s-a modificat. Eu sper să fie aplicabilă încă de anul acesta şi cred că ea va face parte din ceea ce vom stabili în Legea bugetului de asigurări sociale. Vreau să fac o precizare în legătură cu salariul minim pe economie. Data trecută când am fost la dumneavoastră m-aţi întrebat ce se va întâmpla cu salariul minim pe economie, pentru că o creştere a salariului minim pe economie aduce cu siguranţă modificări şi în ceea ce priveşte salariul mediu pe economie şi vreau să precizez că de la 1 ianuarie acest salariu minim pe economie creşte de la 540 lei la 600 lei. Au fost la un moment dat discuţii, chiar şi dumneavoastră spuneaţi că acest lucru s-ar putea să nu se întâmple. La 1 ianuarie salariul minim pe economie a devenit 600 de lei.
Mihai Gâdea: Să le luăm pe rând. Cu privire la punctul de pensie, faptul că rămâne la 45% din salariul mediu pe economie, acest lucru nu se va schimba până la finalul anului 2009?
Marian Sârbu: Dacă în legea bugetului de asigurări sociale vom introduce acest parametru el va rămâne valabil pe întreg anul.
Mihai Gâdea: Păi eu vă întreb dacă veţi introduce sau nu acest parametru?
Marian Sârbu: Asta analizăm acum. Cum v-am spus, eu sper ca la cel târziu 20-25 ianuarie proiectul de buget să fie în Parlament, să fie votat cât mai repede cu putinţă în aşa fel încât acest punct de pensie să ajungă la parametrii respectivi.
Mihai Gâdea: La finalul anului trecut, preşedintele Traian Băsescu a făcut o afirmaţie, şi anume că fondul de pensii s-a prăbuşit. În momentul de faţă fondul de pensii poate să suporte aceste pensii care au fost majorate în ultima vreme şi menţinerea punctului de pensie la 45%, indiferent de ceea ce se va întâmpla în 2009? Există în momentul acesta vreo temere pe care dumneavoastră, Guvernul, primul ministru, habar n-am, fondul de pensii, îl aveţi cu privire la faptul că nu veţi putea avea bani pentru a da pensiile aşa cum a fost convenit?
Marian Sârbu: Nu cred că ne vom afla într-o astfel de situaţie. Mai ales că orice fond de asigurări sociale este o construcţie în care din păcate se vorbeşte doar de cheltuieli şi lucrul acesta interesează cel mai mult. Dar e o construcţie în care sunt foarte importante şi veniturile. Or, bugetul de asigurări sociale depinde şi de contribuţiile de asigurări sociale stabilite în fiecare an tot prin legea bugetului de stat, aşa că ceea ce pot să vă spun în acest moment, fără rezerve aş putea să spun, este că nu estimez că vom avea probleme deosebite în ceea ce priveşte administrarea fondului şi veniturile la acest buget. E adevărat însă, şi acest lucru nu pot să-l evit, cred că vom avea nevoie de o subvenţie de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul care mă rog, în funcţie de valoarea contribuţiilor de asigurări sociale poate fi mai mic sau mai mare.
Mihai Gâdea: Dacă dumneavoastră spuneţi că nu sunt probleme, dacă fondul de pensii nu se prăbuşeşte, dacă oamenii îşi vor primi pensiile pe calculele pe care le avem acum...
Marian Sârbu: Situaţia e complicată. Deci eu nu spun că în acest moment este o situaţie extrem de...
Mihai Gâdea: Înţeleg că-i complicată. Dar din ceea ce spuneţi dumneavoastră nu este gravă.
Marian Sârbu: Nu-i dramatic.
Mihai Gâdea: Bun. Şi atunci care poate să fie motivaţia pentru care un om care a muncit o viaţă întreagă şi care este în dreptul lui de a-şi primi pensia, nu-şi mai primeşte pensia pentru faptul că el nu poate să trăiască cu 6 milioane pe lună. Pentru că 6 milioane pe lună în lunile astea de iarnă înseamnă 3 milioane la întreţinere, înseamnă o serie de cheltuieli, şi n-au cum să trăiască din 6 milioane. Şi omul ăsta mai găseşte încă un serviciu şi în condiţiile astea dumneavoastră îi spuneţi dom'ne, dacă lucrezi nu-ţi mai dăm pensia. Şi am văzut asta, erau azi pensionari din rândul actorilor, am văzut-o pe doamna Stela Popescu etc., oameni remarcabili...
Victor Ciutacu: Radu Beligan, Uriţescu...
Mihai Gâdea: Sunt puşi într-o astfel de ipostază. De ce? Reuşiţi cu banii ăia pe care nu-i mai daţi la acei pensionari să nu se prăbuşească fondul de pensii sau care poate fi argumentaţia morală, tehnică, pentru o astfel de decizie?
Marian Sârbu: Nu a fost o argumentaţie cu precădere de natură financiară pentru că în anumite zone nu valoarea acestor pensii este cea care să determine măsura care a fost luată. Noi discutăm de un principiu. Şi anume în Guvern s-a aprobat această ordonanţă de urgenţă pentru ca acest cumul între pensie şi salariu să nu mai fie posibil la instituţiile statului. Adică în condiţiile în care ai deja o pensie - aici sigur, e discutabilă valoarea, nişte raţiuni de natură socială, lucrurile sunt nuanţate - nu mai poţi cumula cu salariul pe care-l primeşti tot la stat. Şi vreau să spun că acest principiu este unul nu neapărat care ţine de o situaţie anume. Cum ar fi această situaţie de criză economică destul de previzibilă şi posibilă în anul pe care-l avem în faţă, dar în acelaşi timp şi o anumită formă de justiţie socială care ar putea să aibă anumite derogări. Eu nu vorbesc de acest lucru...
Mihai Gâdea: Faptul că Stela Popescu nu-şi mai primeşte pensia e justiţie socială?
Marian Sârbu: Noi nu am avut în vedere...
Mihai Gâdea: Ar trebui să aveţi în vedere şi astfel de cazuri pentru că un stat în loc să medalieze un om de o asemenea factură...
Marian Sârbu: Corect. Nu vreau să vorbesc neapărat... Eu am spus că justificarea nu a fost una neapărat economică şi n-a vizat persoane anume. Pentru că v-aţi referit la persoane anume. Eu însă cred că pentru cazurile de acest tip, câştigurile acestor persoane nici n-ar trebui să fie asimilate salariilor sau acelui tip de remuneraţie care devine incompatibil cu pensia. Ceea ce pot să vă spun este că sunt însă şi situaţii pe care cu siguranţă din motive pe care le înţeleg nu le amintiţi în acest moment, care, au permis de-a lungul timpului cumulul unor pensii extrem de mari cu nişte salarii la fel de mari.
Mihai Gâdea: Vă rog să le amintiţi dumneavoastră.
Marian Sârbu: E vorba de nişte categorii sociale care au beneficiat şi beneficiază de pensii... nu mă refer la persoane anume.
Mihai Gâdea: Nu, la categorii. Ce categorii?
Marian Sârbu: Sunt persoane din magistratură, justiţie, din domeniul...
Victor Ciutacu: Siguranţei naţionale.
Marian Sârbu: Exact.
Mihai Gâdea: Pentru aceste categorii se puteau găsi alte soluţii legale. Dar decizia dumneavoastră...
Marian Sârbu: Am aplicat un principiu.
Mihai Gâdea: ... pentru a reglementa o chestiune din două categorii, afectează pe foarte multă lume. În mod absolut nedrept.
Marian Sârbu: Am aplicat acest principiu în acest moment nediscriminatoriu şi în acelaşi timp pe fiecare sector...
Victor Ciutacu: Vor începe excepţii de la regulă.
Marian Sârbu: Eu sper ca noţiunea asta de excepţie să nu devină o regulă. Pentru că în esenţă - şi am verificat şi eu unele din opiniile care au fost spuse în legătură cu această măsură - o mare parte a populaţiei este în favoarea acestei măsuri. O mare parte a populaţiei susţine o astfel de măsură, dar solicită în acelaşi timp evitarea unor situaţii despre care aţi vorbit şi dumneavoastră.
Mihai Gâdea: Nu mă interesează ce susţine o mare parte a populaţiei. Îmi e frică uneori de majorităţi. Pe mine mă interesează o mică parte a populaţiei. Mă interesează, spre exemplu, Stela Popescu, mă interesează oameni care n-ar trebui puşi într-o astfel de situaţie. Domnul Ilie Şerbănescu, vorbeam despre pensii, e şi chestiunea legată de indemnizaţiile pentru mame la care vom ajunge, e şi chestiunea legată de salariile profesorilor. Acest Guvern a câştigat aceste alegeri sigur, în maniera în care se poate vorbi că ele au fost câştigate, cu aceste promisiuni. Faptul că în aceste promisiuni acum se găsesc nuanţe, explicaţii etc., vi se pare justificat?
Ilie Şerbănescu: Mi se pare că sunt unii miniştri şi din păcate domnul ministru Marian Sârbu este în această situaţie, care e într-o poziţie foarte dificilă pentru că au fost dintre cei care au împins proiecte de lege în perioada preelectorală, care n-aveau susţinere. Îmi pare rău, nu pot să susţin altceva acum decât am susţinut înainte de alegeri. În faţa dumneavoastră, la aceeaşi emisiune am spus dom'ne, punctul de pensie de 45% nu este finanţabil şi nu poate fi finanţabil în măsura în care noi luăm de la un salariat 27% pentru pensii.
Marian Sârbu: 28,3.
Ilie Şerbănescu: Nu poţi să dai 45. Matematic e imposibil. Şi atunci trebuie luat de undeva. Şi v-am amintit, dom'ne trebuie luat de undeva. Da, dar... aţi spus dumneavoastră, nu-i vorba decât de 400 milioane de euro. Nu-i vorba de 400 milioane decât pe câteva luni pe 2008. Acum vine domnul Traian Băsescu şi ne spune adevărul. Anume, că-i vorba de 2 miliarde. Aveţi de unde să le luaţi? Că la asta se reduce totul. Dacă găsiţi de la bugetul de stat diferenţa de 2 miliarde atunci se vor plăti pensii la nivelul de 45%. Dacă nu se vor plăti, că nu există.
Victor Ciutacu: Vreau să-l întreb pe domnul ministru cât economiseşte statul dacă-i făcut un calcul şi bănuiesc că-i făcut dacă v-aţi decis să aplicaţi principiul prin care nu se cumulează pensia cu salariul, prin renunţarea la una din cele două calităţi a celor care prestează...
Marian Sârbu: V-am spus că nu a fost o raţiune strict economică.
Victor Ciutacu: Mă gândeam că poate economisiţi alea 2 miliarde de euro care se duc în pensii şi atunci e o raţiune a măsurii.
Marian Sârbu: Comparaţiile sunt injuste. Nu. Am avut o raţiune cel puţin la fundamentarea măsurii, raţiunea a fost de cu totul alt tip, şi anume eliberarea inclusiv a unor locuri de muncă pentru cei care intră pe piaţa muncii, o anumită aerisire în cadrul funcţiilor de decizie în multe instituţii unde ordonatorii de credit preferau să lucreze cu persoane despre care aţi amintit şi dumneavoastră. Aşadar, vreau să vă spun că există într-adevăr în această măsură şi un element care poate că ar trebui regândit sectorial, dar după opinia mea principiul trebuie păstrat. Şi cu siguranţă, nicio măsură nu este imuabilă. Noi nu suntem aici doar ca să spunem lucrurile care ne convin nouă. Ci poate uneori chiar să spunem şi că anumite măsuri trebuie corectate. Eu însă vreau să vă spun că, cumulul unei pensii care depăşeşte cel puţin ca dimensiune un anumit nivel, este imoral să fie cumulat cu salariul de multe ori în aceeaşi instituţie.
Victor Ciutacu: Sunt de acord cu dumneavoastră.
Ilie Şerbănescu: Dar nu-i cazul lui Stela Popescu...
Victor Ciutacu: Numai că adresându-vă unei categorii sociale şi e clar că vorbiţi de cei din sistemul de siguranţă naţională...
Marian Sârbu: Nu numai de ei, e vorba de un principiu...
Victor Ciutacu: Dar îi ardeţi pe alţii mai mulţi şi mai mici la afacerea asta.
Mihai Gâdea: Apropo de un principiu. Nu veţi încerca să corectaţi acest lucru? Spuneţi că este regretabil că sunt anumite categorii. Bun. Regretele nu ne ajută cu nimic. Nu veţi încerca legislativ să rezolvaţi aceste regrete pe care le aveţi pentru categoriile care sunt defavorizate?
Marian Sârbu: Am avut şi azi unele discuţii cu miniştrii de resort, cu miniştrii care gestionează anumite sectoare de acest tip, vulnerabile din acest punct de vedere şi sigur că orice măsură care să poată să corecteze anumite lucruri este foarte posibilă.
Mihai Gâdea: Deci pentru pensionari rămâne 45% punctul de pensie din salariul mediu, da?
Marian Sârbu: Da.
Mihai Gâdea: Dar pentru salariile profesorilor? Astăzi ministrul Ecaterina Andronescu a avut o întâlnire cu sindicatele. Rămâne acea creştere de 50% pentru salariile profesorilor?
Marian Sârbu: E o discuţie pe care a avut-o doamna ministru Ecaterina Andronescu cu sindicatele şi nu ştiu ce a stabilit. Asta va urma să discutăm şi mâine în cadrul unei întâlniri la nivelul...
Mihai Gâdea: Eu cred că nu va fi.
Marian Sârbu: Puteţi să credeţi.
Victor Ciutacu: Asta nu-i pe felia domnului Marian Sârbu.
Marian Sârbu: Nimeni nu vă poate obliga să credeţi. Eu însă cred că şi din acest punct de vedere vom lua o măsură rezonabilă. Eu nu cred că...
Mihai Gâdea: Cum rezonabilă? Când aţi spus să fie 50%... acum spuneţi rezonabilă?...
Marian Sârbu: Să vă spun, apropo de rezonabilitate şi promisiuni. Atunci când am vorbit de acele tipuri de promisiuni, inclusiv de valoarea la care v-aţi referit, se estima un deficit al bugetului de stat de maxim 3% din PIB. Acum e 5,3%.
Ilie Şerbănescu: Păi a ajuns la 5% pentru că aţi forţat bugetul.
Marian Sârbu: Nu-i adevărat.
Ilie Şerbănescu: Şi dumneavoastră din PSD... din aşa-numita opoziţie.
Victor Ciutacu: Asta cu salariile profesorilor nu-i promisiune, e lege domnul ministru. Apărută în Monitor şi promulgată de comandantul nostru, domnul Traian Băsescu.
Marian Sârbu: Apropo de acest deficit, vreau să vă spun că nu aceste măsuri şi nu aceste... au dus la acest deficit.
Ilie Şerbănescu: Dar care?
Marian Sârbu: Sunt şi alte tipuri de cheltuieli într-un buget. Vă dau un exemplu. În bugetul estimat, că vorbim de venituri, la începutul anului, Guvernul Călin Popescu Tăriceanu estimase că va aduce 10 miliarde lei în ţară din fondurile nerambursabile. Şi nu a adus nimic. Alea au făcut parte din ceea ce era estimat ca fiind venituri la bugetul de stat.
Victor Ciutacu: Şi dumneavoastră nu v-aţi dat seama până în decembrie?...
Ilie Şerbănescu: Dumneavoastră îl credeaţi pe Călin Popescu Tăriceanu când spunea poveştile alea?
Marian Sârbu: Dumneavoastră care cunoaşteţi bine structura bugetului de stat ştiţi bine că în acest an avem cea mai mare diferenţă între veniturile estimate şi cele încasate. 5%. Iar eu vă spun ca reprezentant al Guvernului că e incorect totuşi ca un Guvern abia instalat în funcţie să plătească toată factura politică şi morală a celuilalt Guvern. Nu vorbesc de moştenire, vorbesc de nişte realităţi, lucruri concrete.
Victor Ciutacu: Asta cu salariile profesorilor aţi făcut-o şi aţi obţinut-o în Parlament în pofida opoziţiei Guvernului respectiv.
Marian Sârbu: Greşeală.
Victor Ciutacu: Nu mi-l arătaţi pe Adomniţei care a venit şi a făcut...
Marian Sârbu: Păi dânsul nu a făcut parte din Guvern? Adică nici nu putem extrage din Guvern numai ceea ce am dorit...
Victor Ciutacu: Păi pe locul dumneavoastră stătea Călin Popescu Tăriceanu când spunea că n-are de unde să dea banii la profesori.
Marian Sârbu: Eu vorbeam de decizia din Parlament. Acolo, atunci, reprezentanţii Guvernului au venit la tribună, inclusiv domnul Adomniţei şi au spus da, se poate aproba creşterea.
Victor Ciutacu: Iar dumneavoastră aţi votat în unanimitate, entuziast.
Marian Sârbu: Nu mă derobez de la nici un fel de răspundere. Eu nu sunt aici doar ca să mă scald în diferite forme de explicaţie. Ştiu care e răspunderea mea şi a Guvernului. Dar aş vrea ca măcar - că aşa-i moral - măcar să fie împărţită şi cu răspunderea lor, a celor care au plecat azi de la guvernare şi care, bazându-se pe ideea că nici un Guvern nou nu mai poate invoca dezastruoasa moştenire... şi nici eu nu vreau să mai apelez la chestia asta, dar nişte realităţi nu le putem ignora.
Ilie Şerbănescu: După părerea mea, din perspectivă economică, nu era posibil un alt Guvern decât ăsta care este acum. De ce? Pentru că n-aveaţi... nu fuseserăţi la guvernare nici unii dintre cei care sunteţi acum la guvernare şi nu aveaţi pe cine să aruncaţi chestiunea. Pentru că într-adevăr, de la Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, eu am spus-o şi în timpul guvernării, vine o moştenire foarte grea. Pentru că să mă iertaţi, după 4 ani de creştere economică să ne întoarcem la FMI şi să rămânem cu un buget pe roşu grav?... ăsta-i un eşec mare, domnul Marian Sârbu. Pe care-l luaţi dumneavoastră...
Marian Sârbu: Ne asumăm această răspundere.
Ilie Şerbănescu: Mie îmi pare rău că dumneavoastră v-aţi expus înainte, luând eventual de bun ce spunea domnul Varujan Vosganian şi cu domnul Călin Popescu Tăriceanu...
Marian Sârbu: În mare măsură aşa este.
Ilie Şerbănescu: ...dar dumneavoastră nu credeaţi. Nu credeaţi. Şi acum trebuie să plătiţi.
Mihai Gâdea: Indemnizaţia pentru mame?
Marian Sârbu: Înainte de sfârşitul anului, aminteaţi despre posibilitatea ca legea să nu fie aplicată. Ceea ce este... nu s-a pus nicio clipă în Guvern posibilitatea ca această lege să nu se aplice.
Mihai Gâdea: Nu va fi aplicată aşa cum a fost adoptată.
Marian Sârbu: Nu aţi făcut o astfel de nuanţare.
Mihai Gâdea: Acum, faptul că...
Marian Sârbu: Nuanţele sunt foarte importante. Acum să spunem clar despre ce-i vorba. Orice mamă care a născut beneficiază în conformitate cu legea intrată în vigoare la 1 ianuarie 2009 de o indemnizaţie pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani sau 3 ani pentru copilul cu handicap, de 8 milioane lei. Ea e compusă din 6 milioane indemnizaţia pentru creşterea copilului şi 2 milioane alocaţie de stat pentru copii de vârsta aceea. Cei care nu sunt asiguraţi şi cei care nu sunt asiguraţi, primesc şi ei 2 milioane de lei în momentul în care se află în situaţia respectivă. Mai departe. Între 8 milioane şi 40 milioane, acel plafon pe care oamenii deja îl cunosc, rămâne acel 85% din veniturile realizate. În mare măsură legea îşi păstrează esenţa ei.
Victor Ciutacu: Domnul ministru, ne scuzaţi că mai avem unii neveste care câştigă peste 40 milioane în ţara asta. Şi le luaţi şi impozite pe măsura banilor pe care-i câştigă.
Marian Sârbu: Impozitele merg la bugetul de stat, acolo de unde se plătesc aceste sume, iar contribuţiile de asigurări...
Victor Ciutacu: Staţi un pic că nevastă-mea nu trăieşte în două state. Într-unul salariu şi într-unul îşi creşte copilul.
Marian Sârbu: Contribuţiile de asigurări sociale n-au nicio legătură cu această indemnizaţie pentru că ele au relevanţă la pensie. Soţia dumneavoastră dacă are peste acest plafon, lucru firesc şi onorabil, va beneficia la momentul ieşirii la pensie, ca urmare a acestui 85%, ca urmare a acestor contribuţii mai mari la bugetul de asigurări sociale, de o pensie corespunzătoare. Această indemnizaţie se acordă de la bugetul de stat din taxele şi impozitele tuturor cetăţenilor.
Victor Ciutacu: Dar nu-i un cadou, domnul ministru.
Marian Sârbu: N-am spus nicio clipă această treabă. Dar când vorbim despre plafon şi când sunteţi împotriva unui astfel de plafon, am rugămintea să aveţi în vedere că şi bugetul statului e plafonat.
Victor Ciutacu: Nevastă-mea a luat 85% pe alte vremuri, ale altei guvernări PSD, că a mai fost o dată acest 85%, dar pe vremea când avea salariu de câteva sute de mii.
Marian Sârbu: Cunosc bine vremurile alea. Ceea ce primeşte astăzi pentru acea indemnizaţie e mult mai mult...
Victor Ciutacu: Acum nu mai primeşte că are copilul 11 ani.
Marian Sârbu: Să vă trăiască!
Mihai Gâdea: Dacă în momentul în care Parlamentul din care făceaţi parte cu onoare a votat această lege, Dănuţ şi Dănuţa Ionescu, proaspăt căsătoriţi au zis dom'ne, e o chestie excelentă, Dănuţa avea un salariu de 60 milioane şi s-au gândit să facă un copil. Copilul e pe drum. Tocmai au aflat că au luat ţeapă. Nu credeţi că un astfel de lucru...
Marian Sârbu: Dumneavoastră consideraţi că 40 milioane e un plafon prea mic?
Mihai Gâdea: Consider că este incorect în condiţiile în care a existat o lege adoptată. Pentru că lucrul pe care dumneavoastră l-aţi contestat la Guvernul Călin Popescu Tăriceanu - pe bună dreptate cred - era că o lege votată de Parlament... chestiunea cu salariile profesorilor, ei îşi permit să dea o ordonanţă de urgenţă prin care s-o amâne. Şi aţi spus că-i inadmisibil ca un Guvern să subordoneze Parlamentul prin astfel de decizii. Nu cumva faceţi ceea ce aţi condamnat?
Marian Sârbu: Domnul Mihai Gâdea, vorbea adineauri domnul Ilie Şerbănescu despre situaţia economică şi financiară a ţării. Eu sunt de acord şi e dreptul dumneavoastră ca despre politicieni să vorbiţi ca despre demagogi. Asta face parte dintr-o anumită cultură. Eu pot să dau explicaţie la toate afirmaţiile pe care le-am făcut de-a lungul timpului. Însă despre nişte oameni aflaţi la guvernare vreau să vă spun că nu cred că acest lucru este compatibil cu responsabilitatea. Ne-aţi putea acuza în acest moment şi o faceţi în mod sistematic, de demagogie în raport cu promisiunile electorale. E dreptul dumneavoastră.
Mihai Gâdea: Nu credeţi că-i corect?
Marian Sârbu: Şi într-un fel poate e şi corect. Dar în acelaşi timp nu aş suporta nicio clipă poziţia în care sunt aici şi sunt convins că acest lucru este la fiecare dintre colegii mei, ca vreodată să ne acuzaţi de iresponsabilitate. Mai ales atunci când suntem la guvernare. Acest buget pe care-l administrăm nu-i al meu şi nu e al premierului Boc. E al tuturor, e al dumneavoastră. Şi vreau să vă spun că dacă n-am fi rezonabili - asta-i părerea mea - există riscul ca toţi indicatorii macroeconomici în situaţia asta de criză să se ducă dracului - iertaţi-mă pentru acest exces poate - dar eu nu pot să accept aşa ceva. Indiferent... puteţi să spuneţi despre noi, despre anul 2008 tot ce vreţi dumneavoastră. Admit ideea că putem fi făcuţi demagogi, dar nu admit ideea că putem fi făcuţi iresponsabili. Nu vreau să fiu vreodată considerat iresponsabil pentru că la un moment care într-adevăr era delicat, nu am luat măsurile absolut necesare. Nu-i vorba numai de mine. E vorba de Guvern în ansamblul său. Şi sunt convins că dacă noi ne-am fi apucat acum de la 1 ianuarie să dăm absolut tot ceea ce s-a stabilit atunci, nu mai vorbesc când, în secunda următoare, oricare dintre dumneavoastră, oameni responsabili aţi fi sărit pe noi şi aţi fi spus, băi, dar oamenii ăştia sunt iresponsabili?
Victor Ciutacu: Am sărit şi noi, în studioul ăsta i-am spus domnului Mircea Geoană că n-au bani de profesori. Exclus! De la 1 ianuarie dăm. Uite că nu daţi.
Marian Sârbu: Eu fac mare diferenţă şi cred că între un om... bun, poate că în cultura noastră politică încă nu s-a împământenit foarte bine necesitatea unei lipse de graniţă între opoziţie şi putere, dar un om aflat la guvernare nu-şi mai poate permite să facă lucruri doar pentru că sunt pe placul celorlalţi. E vorba de responsabilitate...
Victor Ciutacu: N-ar fi bine să nu mai promită înainte?
Marian Sârbu: Ba da. De acord.
Ilie Şerbănescu: Dumneavoastră puneţi o problemă falsă acum. Nu vă acuză nimeni de lipsă de responsabilitate. Sunt convins că situaţia ca atare vă va pune în acest clenci de a fi responsabili.
Marian Sârbu: Asta spun. Că dacă am face anumite lucruri am fi acuzaţi de iresponsabilitate.
Marian Sârbu: Deci acest 85% se aplică pentru toate veniturile aflate între 8 milioane şi 40 milioane. Şi fiecare mamă primeşte suma care rezultă din aplicarea acestui 85%. Singura problemă este ca atunci când acest 85% depăşeşte plafonul de 40 milioane, mama respectivă primeşte aceşti 40 milioane. Fireşte...
Mihai Gâdea: Şi dacă o mamă se întoarce la serviciu mai repede de cei 2 ani de zile?
Marian Sârbu: Aici am avut nişte discuţii chiar cu colegi de-ai dumneavoastră care au născut recent şi care se întorc la lucru. Eu cred că va trebui să modificăm fundamental sistemul pentru că în momentul în care se întoarce la lucru... să spunem că primeşte 40 milioane, dacă se întoarce la lucru primeşte un stimulent de 1 milion. Îmi doresc ca în următorii ani dacă vom rămâne la guvernare, dacă vom reuşi să ne ducem planul la bun sfârşit, ca în momentul întoarcerii pe piaţa muncii, acest stimulent să fie mult mai mare. Ba mai mult, până la urmă mamele care au totuşi o carieră în faţă au nevoie de un sistem mult mai amplu care să ţină de grădiniţe bune, de creşe bune, care să ţină de nişte bone. Eu asta mi-aş dori.
Victor Ciutacu: Nu lansase Adrian Năstase în campanie electorală un proiect de genul ăsta?
Marian Sârbu: Ba da. E în proiectul nostru. Adică până la urmă măsura cu adevărat benefică pentru femeile care doresc să-şi continue cariera şi care nu-şi permit să stea doi sau trei ani acasă, este ca să aibă copilul o îngrijire bună chiar dacă mama se duce la serviciu. Eu mă gândesc să facem un sistem de baby-sitter bine pus la punct. Sunt convins că statul va putea să preia contribuţiile de asigurări sociale... e un sistem similar în Franţa pentru aceste bone, în aşa fel încât la contractul dintre mamă, familie şi cea care are grijă de copil să nu se plătească decât ceea ce numim salariul net. Adică contribuţiile să fie preluate de stat. Sunt multe proiecte de acest tip. Ştiu că-i o măsură conjuncturală şi de-asta e şi criticată, dar sistemul trebuie mult mai bine armonizat şi aplicat.
Mihai Gâdea: Scurtă pauză de publicitate, revenim. Am revenit. Carmen R. vă scrie. Domnul ministru de ce nu aţi stabilit un plafon pentru cumularea pensiei cu salariul? Să spunem la maximum 3 mii lei, ca să putem trăi decent în aceste vremuri grele. Sunt meserii unde nu poţi lucra altceva decât la stat.
Marian Sârbu: Sunt idei bune acolo. Poate că ideea asta a unui plafon maximal inclusiv în ceea ce priveşte cumulul pentru sectoarele la care s-a referit şi dânsa ar putea să fie o soluţie. Mă gândesc foarte serios la o astfel de soluţie.
Mihai Gâdea: Bun. Cred că o soluţie de tipul ăsta pentru aceste categorii şi pentru alte categorii ar fi necesar.
Marian Sârbu: Vreau să precizez că persoanele aflate în situaţia de a beneficia de această indemnizaţie pot să-şi depună documentele şi prin poştă.
Mihai Gâdea: Sunt mame care au scris, îşi depun actele greu. Nu există posibilitatea de a pune pe un site.
Marian Sârbu: Am auzit. Problema asta cu site-ul o s-o verific. Ce pot să spun cu certitudine este faptul că pot să-şi depună documentele prin poştă la adresele la care trebuie să depună aceste documente.
Mihai Gâdea: Şi de unde ştiu adresele astea?
Marian Sârbu: Sunt cele de până acum. Agenţiile noastre teritoriale ale direcţiilor de muncă şi protecţie socială. Sunt cunoscute.
Mihai Gâdea: Trebuie să ne oprim. Vă mulţumesc pentru prezenţă. Noapte bună!
(Prin Monitoring Media, Antena 3 - Sinteza Zilei, ora 22:10)