Alina Gorghiu: Toată această comisie a formulat un raport prin care propune plenului Camerei supunerea la vot spre aprobare a începerii urmăririi penale împotriva doamnei ministru. Politic am solicitat premierului Boc să facă demersurile către preşedintele ţării spre a fi suspendată din funcţie doamna ministru.
Emil Boc: Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să solicite începerea urmăririi penale. Dacă un asemenea lucru va exista, în acel moment, acel ministru va fi demis.
Democrat-liberalii din comisia de anchetă cu privire la Ziua Tineretului au elaborat un raport separat anexat la raportul principal în care arată că nu există elemente de ilegalitate în faptele anchetate până acum.
Intervievat: Mi s-a părut o cerere pur politică şi politicianistă, dacă vreţi, care n-a fost în armonie cu punctele de vedere. La acest punct ne-am blocat.
Intervievat: Regretăm că astăzi nu am ajuns la un punct de vedere comun.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a calificat drept subiect minor demisia ministrului Monica Iacob Ridzi.
Traian Băsescu: Nu, nu m-aş pronunţa aici, probabil că săptămâna viitoare o să am o conferinţă de presă în care o să abordez mai multe probleme...Doamnă, v-am promis o conferinţă de presă miercuri, nu mă duceţi în subiecte minore pentru mine. În ceea ce priveşte viaţa parlamentară, nu-i treaba mea. Nu abordez acest subiect aici. Vă doresc o zi bună!
Moderator: Nu-l comentează acolo, în schimb a apucat să spună că-l consideră un subiect minor. Aceasta este poziţia preşedintelui Traian Băsescu. Am remarcat în materialul de mai devreme, şi poate că aţi remarcat şi dumneavoastră, domnule Adrian Năstase, o lipsă a poziţiilor din partea PSD. Şi vă mărturisesc de ce a şi lipsit, pentru că am căutat împreună cu colegii mei o poziţie fermă în cazul Monicăi Iacob Ridzi, şi în afară de preşedintele partidului, care spunea că aşteptăm să se clarifice lucrurile cât mai repede, să luăm o poziţie fermă pro sau contra, acum s-au declarat multe voci chiar din interiorul PD-L-ului. Ei bine, nicio voce importantă din PSD nu a venit şi nu a făcut pasul în faţă.
Adrian Năstase: Totuşi trebuie să remarcăm faptul că atunci când a pornit analiza în Parlament, sugestia pentru o comisie parlamentară a fost făcută de către un grup de parlamentari de la PSD.
Letiţia Zaharia: Dacă e s-o luăm aşa, au fost poziţii dure, ne gândim la deputatul Nicu Bănicioiu care a avut...
Adrian Năstase: Exact...
Letiţia Zaharia: ...dar vorbesc de un deputat, unul din vicepreşedinţii partidului nu a ieşit în faţă, un lider important al partidului nu a făcut pasul în faţă să vină şi să spună ceva legat de doamna Ridzi. Au fost lucruri mai dure în sânul PD-L-ului.
Adrian Năstase: Situaţia este complicată şi pentru liderii PSD-ului şi oricum cazurile acestea sunt complicate. Ele au şi o componentă importantă de imagine, nu numai una să spunem legată de aspectele juridice, şi explicaţia vine de aici, dar eu am să spun totuşi că până la urmă, din ce am văzut chiar din declaraţiile acestea, faptul că Traian Băsescu, care de obicei îi arunca peste bord pe cei care-i creau probleme de imagine, iată acum n-a făcut acest lucru. Din punctul meu de vedere ăsta este un lucru interesant, nou pentru Traian Băsescu. Este un om cu sentimente, un om care nu renunţă la cineva atât de uşor cum credeam, cum a făcut cu Petre Roman, cu alţii, cu foarte mulţi pe care i-a aruncat peste bord dacă nu-i mai folosea ca interes.
Letiţia Zaharia: Şi de ce n-ar fi la fel în cazul Monica Iacob Ridzi?
Adrian Năstase: Nu ştiu, probabil că s-a schimbat, probabil că a început să fie mai sentimental, probabil că şi datorită faptului că, ştiu eu, Monica Ridzi a ajutat-o pe Elena Băsescu în campanie, iată că nu renunţă foarte uşor şi mi se pare totuşi un lucru pozitiv pentru el, deci el este se pare acum un om cu sentimente, un om care ţine seama de faptul că în definitiv relaţiile acestea, formulele acestea în echipă, totuşi contează.
Letiţia Zaharia: Emil Hurezeanu, am văzut voci mai dure, atacând-o pe Monica Iacob Ridzi, din cadrul PD-L decât din cadrul PSD. Tocmai remarcăm acest lucru.
Emil Hurezeanu: Aţi avut senzaţia că ce a spus domnul Adrian Năstase e o voce blândă, înţelegătoare, plină de solicitudine faţă de schimbarea la faţă a preşedintelui?
Letiţia Zaharia: Nicidecum, chiar un atac cu direcţia Cotroceni, dar revenind la...
Emil Hurezeanu: A fost o ironie veninoasă... da... m-aţi întrebat altceva. E un fenomen interesant. Aceste repoziţionări ale unor membri ai PD-L, parlamentari ai PD-L, membri în comisia de anchetă în cazul Ridzi destul de interesante, după ce la început au apărat-o, au sfârşit prin a avea rezerve, e cazul lui Sever Voinescu, e cazul celuilalt domn... Bine, au făcut parte dintr-o comisie care a avut un rezultat în timp scurt, un rezultat destul de clar, destul de radical...
Adrian Năstase: E pentru prima dată când o comisie funcţionează în felul acesta, îşi finalizează...
Emil Hurezeanu: Îşi contrazice definiţia să zicem din pseudorecomandările...
Letiţia Zaharia: Dacă vrei să omori o problemă, fă o comisie...
Emil Hurezeanu: Aici suntem, e interesant. Acum ceea ce cred că am putut să spunem mai repede decât politicienii, nu că am ştii lucruri în plus, dimpotrivă, şi anume că s-a creat o situaţie în care plecarea voluntară a doamnei Ridzi din guvern ar începe să facă mai mult bine decât rău sau ar opri, ar limita prejudiciile. Doamna Ridzi e doar în situaţia de a practica o operaţiune de reducere de control a prejudiciilor. Acum nu mai poate face altceva. Trebuie să plece pentru că în felul acesta partidul îşi conservă, îşi prezervă energiile care altminteri vor trebui consumate într-un fel sau altul în perioada care urmează, adică aici e sugestia care vine şi din partea colegilor. În al doilea rând sau în al treilea rând, cred că doamna Ridzi este o victimă nu atât a luptei, a cruciadei anticorupţiei...
Adrian Năstase: Care s-a cam încheiat odată cu aceste lucruri într-un fel...
Emil Hurezeanu: Nu... şi dumneavoastră aveţi ceva de spus în acest...
Adrian Năstase: Corect...
Emil Hurezeanu: ...domeniu.
Adrian Năstase: Tocmai de aceea.
Emil Hurezeanu: Da... cât vine dintr-un fel de reanimare a vieţii interioare a Partidului Democrat Liberal.
Letiţia Zaharia: Reanimare sau nu, e clar...
Emil Hurezeanu: Nu, adică e un partid cu opinii diferite, cu centre de putere noi...
Letiţia Zaharia: ...e clar că rămân două voci până la urmă.
Adrian Năstase: Dar n-au generat ei dezbaterea asta ca să dovedească acest lucru.
Emil Hurezeanu: Nu ştiu, dar s-au făcut auzite voci disonante care altădată nu existau. Cezar Preda care vorbea de saturaţia în legătură cu solidarizările ţigăneşti în jurul doamnei Ridzi la un moment dat...
Letiţia Zaharia: Exact.
Emil Hurezeanu: ...apoi mai tinerii Cristian Preda, care nu-i neapărat un cruciat de partid ca domnul Cezar Preda, dar e oricum europarlamentar, cunoscut în societate, acum mai nou Sever Voinescu, domnul Vişan sau cum se numeşte cel care a făcut...
Letiţia Zaharia: Exact.
Emil Hurezeanu: După părerea mea e foarte bine, adică sunt mai multe voci critice din PD-L, aşa cum aţi sesizat şi dumneavoastră, decât din PSD, adică PSD respectă un fel de nu vorbim de funie în casa spânzuraţilor. PD-L-ul parcă a încercat să mai ungă funia.
Adrian Năstase: Eu vă reamintesc faptul că această procedură a fost pornită chiar de către membrii PSD, deci...
Emil Hurezeanu: Până la un punct au fost mai implicaţi, după aceea s-au abţinut.
Adrian Năstase: Nu, dar mi se pare important şi eu cred că lucrurile acestea... într-un fel trebuie remarcat la nivelul acţiunii ca atare, iar după aceea colegii mei au spus toţi că este important acum instituţional lucrurile să se rezolve, cum au spus de fiecare dată. Şi de aceea cred că din acest motiv în acest punct în care deja există un punct de vedere, există o concluzie din partea comisiei, au spus nu e cazul să adăugăm alte lucruri, vom vedea cum urmează procedura până la capăt.
Letiţia Zaharia: Domnule Iosif Boda, cum urmează procedura, aici apare o reală problemă şi vă citez din declaraţia făcută acum două zile de preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, membru PD-L, care declara pentru NewsIn că va convoca membrii comisiei şi că nu e foarte sigur că şi această Comisie juridică a Camerei va ajunge la acelaşi verdict ca şi comisia de anchetă a ministrului Ridzi şi că este posibil ca în plen să meargă două concluzii: deputaţii să aibă de ales la vot între a susţine raportul Comisiei Ridzi sau raportul Comisiei juridice.
Iosif Boda: Mie mi se pare mai întâi că termenul de verdict nu este potrivit atunci când vorbim de o comisie parlamentară, pentru că lumea de regulă asociază...
Letiţia Zaharia: Dar nu noi l-am inventat.
Iosif Boda: Nu la dumneavoastră mă refer, mă refer la însuşi limbajul comisiei, comisiei acesteia de anchetă şi a raportului final. Nu e potrivit, pentru că lumea se gândeşte atunci când e vorba de verdict la sentinţa pe care o dă o instanţă de judecată, or, suntem departe de aşa ceva. Un verdict de acest gen n-o să poată să îl dea decât o instanţă şi acolo trebuie să lăsăm lucrurile. Pentru noi nu pot fi decât puncte de vedere şi concluzii politice, după părerea mea aici. Şi Parlamentul nu poate să aibă decât o astfel de poziţionare şi de recomandare, dacă vreţi, către cei care sunt în drept să înceapă urmărirea penală. E adevărat, dumneavoastră aveţi dreptate, procedura s-ar putea să ne încurce până la capăt, eu nu spun neapărat că vor ajunge la aceeaşi concluzie cei din Comisia juridică, probabil că şi acolo vor fi, ca şi aici, două rapoarte sau un raport cu un coraport sau un raport cu o observaţie, nu contează, important este cred ca această problemă să-şi capete o soluţionare din partea Camerei Deputaţilor. Parlamentul e în vacanţă. Eu cred că acest caz, să-l denumim „caz", şi dacă ar fi doar un caz de studiu e un caz, ar fi cazul nu doar imaginea lu' doamna Ridzi sau a PD-L-ului, ci şi a Guvernului în ansamblu, a coaliţiei de guvernare şi până la urmă cred că o să aibă consecinţe pe care s-ar putea ca unii să nu le intuiască, să nu le bănuiască în ceea ce priveşte campania prezidenţială. Mie îmi este teamă de două chestiuni aici. Pe de-o parte, teama, de una mi-e teamă, de alta sunt îngrijorat că este o strategie care-i pe lângă, à coté, teamă îmi este că în Parlament, în Camera Deputaţilor, cele două partide de guvern, care constituie astăzi puterea politică, să nu ajungă la o înţelegere. Merg la schimb precum hoţii de cai, nu-l dau pe... n-o trimit pe Ridzi, nu-l trimiteţi pe Nemirschi, ar fi cea mai amară concluzie, cât şi cea mai nefericită pentru noi, şi asta este, ele sunt cazuri distincte, ar trebui abordate distinct. Eu n-am mai văzut un astfel de caz atât de lung mediatizat, sunt sute de ore de dezbateri televizate, sunt sute de ore de dezbateri la radio, sunt zeci şi zeci şi sute de articole în toate, din toată presa centrală, locală şi aşa mai departe, trebuie să capete o finalizare. Unde văd, este...
Emil Hurezeanu: Tocmai în acest moment contraziceţi această recomandare.
Iosif Boda: Nu, nu...
Emil Hurezeanu: Nu finalizaţi discuţia despre...
Iosif Boda: Nu finalizez...
Emil Hurezeanu: Punct. Nu înţeleg de ce ne mai întrebaţi la sfârşitul a două săptămâni, e aproape ca în Iliada şi Odiseea.
Iosif Boda: Nu discuţia trebuie să capete o finalizare, ci, cum să spun, poziţia Parlamentului şi a factorilor de decizie. N-aş vrea să trec fără să spun două vorbe despre afirmaţia domnului Băsescu că „e un caz minor". Ar fi un caz minor pentru domnia sa sau să ne întoarcem la Topârceanu, el major şi ea minoră. Dar eu am senzaţia că acest caz minor ar putea să fie bulgărul ăla de zăpadă pe care l-am făcut şi i-am dat drumul pe un deal în jos, un deal înzăpezit însă şi o să urmeze calea inversă decât piatra pe care o aburcă Sisif, bolovanul pe care-l aburcă. S-ar putea să avem surprize din acest punct de vedere. Eu nu fac decât constatări, nu fac judecăţi de valoare.
Adrian Năstase: Dacă-mi daţi voie totuşi să adaug câteva cuvinte. Am ascultat cu foarte multă atenţie şi cred că aveţi dreptate pe fond. Până la urmă cred totuşi că, dincolo de aspectele tehnice, sunt numeroase aici şi au avut multe comentarii, problema de principiu este aceea că acest exerciţiu, dincolo de chestiunile de fond, dincolo de chestiunile de imagine ale PD-L-ului, ne arată sau arată pentru cei dinafara ţării o Românie care în momente foarte complicate ale vieţii europene, globale şi aşa mai departe nu face decât să spele rufe murdare în Parlament, în Guvern, în dezbaterea publică. Nu vreau să spun că aceste lucruri nu erau necesare şi aceste discuţii, fără îndoială că erau, fără îndoială că ele arată o anumită în stare după mai mulţi ani în care cruciada anticorupţie trebuia până acum să stârpească absolut orice tentaţie minoră de corupţie în România. Ei bine, iată că nu-i aşa, dar eu pun problema şi din punctul de vedere al unui om politic care încearcă până la urmă să sincronizeze eforturile din ţara lui cu ce se întâmplă în afară. Am fost săptămâna aceasta în Italia trei sau patru zile, am discutat cu foarte multă lume, cealaltă săptămână am fost la Bruxelles, ceea ce pentru mine este neplăcut în aceste momente este că România nu mai există pe harta politică a intereselor, a dezbaterilor, or, sigur că noi putem să continuăm la infinit cu aceste discuţii, dar până la urmă miza reală în acest moment în care toată lumea încearcă să obţină avantaje economice, să obţină, să menţină locuri de muncă, noi nu reuşim să înţelegem că de fapt priorităţile din punctul ăsta de vedere, poate că Traian Băsescu avea dreptate, poate este un caz minor nu pentru el, nu este un caz minor, dar în general dintr-un anumit punct de vedere noi ar trebui să vedem mizele mai importante şi de asta probabil când o să discutăm ce înseamnă, ce au însemnat aceste şase luni, care sunt soluţiile pentru viitor...
Letiţia Zaharia: În câteva clipe.
Adrian Năstase: ...cred că aceste lucruri vor trebui discutate cu foarte mare atenţie.
Emil Hurezeanu: Bun. Pe de altă parte, problema corupţiei în România e preocuparea cronică, obsesională a Uniunii Europene.
Adrian Năstase: Dar n-a rezolvat-o Traian Băsescu? Traian Băsescu după cinci ani de zile?
Emil Hurezeanu: Nu, n-a rezolvat-o...
Adrian Năstase: Campania lui din 2004 asta a fost şi a rezol...
Emil Hurezeanu: Pentru Comisia Europeană şi pentru viitorul României în Uniunea Europeană nu sunt cazuri minore cazurile de corupţie, nerezolvate.
Adrian Năstase: Gargara anticorupţiei pe timp de cinci ani de zile iată că nu ne-a ajutat la nimic, sunt foarte de acord.
Emil Hurezeanu: Dar ştiţi că această gargară fără final este o circumstanţă de agravare a fenomenului corupţiei...
Adrian Năstase: Ştiu şi aici sunt de acord.
Emil Hurezeanu: ...şi Parlamentului i s-a reproşat în mod public pe plan internaţional pasivitatea sau complicitatea.
Adrian Năstase: Pentru că uitaţi dacă discutăm despre justiţie, ajungem la momentul în care rămânem blocaţi pe câteva chestiuni mai puţin semnificative, cred eu, iată că în momentul acesta justiţia practic nu mai funcţionează, nu mai are bani pentru... Deci aici eu cred că trebuie să vedem de fapt ierarhia priorităţilor şi în domeniul justiţiei şi în ceea ce priveşte lupta anticorupţie, or, aici aţi văzut că aici am intrat într-o mlaştină din care n-am mai avut cum să ieşim.
Iosif Boda: Da, dar nu presa a dus până la urmă cazul ăsta, ci faptul că la prima semnalizare a presei clasa politică n-a reacţionat. În mod normal, într-o astfel de situaţie, fie ministrul în cauză, fără niciun fel de discuţie, îşi dă demisia şi aşteaptă să se soluţioneze lucrurile, să vadă în ce măsură este sau nu este, fie primul-ministru în mod normal trebuia s-o retragă. Apropo de ce spunea domnul Hurezeanu că poate demisia doamnei Ridzi ar reabilita un pic din erodarea imaginii PD-L-ului, eu nu mai cred că acum o demisie mai schimbă cumva lucrurile.
Adrian Năstase: Şi în orice caz nu Parlamentul e maşina de spălat rufele murdare din societate, asta este de fapt ideea de bază.
Iosif Boda: Sunt mentalităţile, sunt practicile clasei politice.
Adrian Năstase: În orice caz, tipul ăla, Avram Costel sau cum îl chema, a fost eliberat pentru nişte chestiuni absolut îngrozitoare, dacă sunt adevărate acuzaţiile împotriva lui.
Iosif Boda: Şi acum e declarat nevinovat...
Letiţia Zaharia: Alături de noi în legătură telefonică este şi Cornel Nistorescu, şi pentru că vreau să încheiem subiectul Ridzi şi să ne mutăm la subiecte mai importante legate de criză, spuneaţi şi o mulţime de alte lucruri presante la ordinea zilei, vreau să-l întreb pe Cornel Nistorescu, vreau să vă întreb dacă acest verdict pe care l-a dat, verdict, termen pe care nu ni-l asumăm, al comisiei de anchetă în cazul Monica Iacob Ridzi va duce la demisie sau la demitere? Cum anticipaţi că se vor regla lucrurile? Sau rămâne poate Monica Iacob Ridzi în funcţie?
Cornel Nistorescu: Mă preocupă mai puţin soarta doamnei Iacob Ridzi, poate rămâne foarte frumos în funcţie, că oferă un subiect şi pentru PD-L, şi pentru Emil Boc, şi pentru Traian Băsescu, şi pentru mass-media, nu-i nicio problemă. Problema de fond este ca acest raport să-şi continue traseul prin mecanismele parlamentare care sunt obligatorii şi în acelaşi timp, pentru că există şi o presiune a opiniei publice, a presei şi a cetăţeanului de rând care se gândeşte mereu unde s-au dus aceşti bani şi are el o intuiţie aşa specială că aceşti bani nu s-au dus nici pe droguri, nici pe armament, deşi au dispărut, şi omul simplu nu-şi imaginează că s-au cumpărat tractoare sau arme cu aceşti bani, ci că au fost folosiţi într-o campanie electorală a unei anumite persoane, ci omul simplu vrea să vadă au fost folosiţi aceşti bani acolo sau nu şi atunci, dacă se face o legătură, România redevine pentru ea agenda politică internaţională cu foarte mare dezinvoltură, pentru că ar fi pentru prima oară când noi am avea o legătură cu un parlamentar european ajuns prin mijloace mai puţin oneste în acest board. Deci problema este unde au ajuns banii şi asta ar putea să continue într-un fel pentru găsirea unor căi această comisie, în acelaşi timp trebuie să ne aşteptăm de la poliţie, de la parchet să facă săpăturile de rigoare pentru că banii ăştia se duc într-o campanie electorală, nu duc la contrabandă, nu duc nici la înavuţirea doamnei Ridzi pentru că nu face parte dintre cei care aveau nevoie de o asemenea sumă pentru a se îmbogăţi, îi stătea mult mai bine decât să purceadă la delapidarea aceasta de la Ministerul Tineretului şi Sportului.
Letiţia Zaharia: Domnule Nistorescu, o să vă rog să rămâneţi alături de noi. Trebuie să facem o scurtă pauză, dar înainte de această pauză, vă citez de pe blogul domnului Adrian Năstase. Breaking News. „Băsescu a ordonat din nou DNA-ului să se ocupe de Adrian Năstase. Din surse credibile am aflat că Băsescu a ordonat DNA-ului să mărească presiunea în perioada următoare asupra unor adversari politici, inclusiv împotriva mea." Despre cine este vorba ne spuneţi după publicitate. (...) Promiteam un răspuns. Pe pagina de internet, pe blogul lui Adrian Năstase apărea următoarea postare pe 10 iulie: „Din surse credibile am aflat că Băsescu a ordonat DNA-ului să mărească presiunea în perioada următoare asupra unor adversari politici, inclusiv împotriva mea. Vom trăi şi vom vedea, oricum sper să nu vă mire o astfel de informaţie." Despre ce informaţii vorbim?
Adrian Năstase: Aceasta era informaţia şi fraza a treia de data asta aţi citit-o, vom trăi şi vom vedea, sigur sursele mele n-are rost să le destăinui aici, dar ştiţi că am surse bune în general, vom vedea, a început campania prezidenţială, în mod evident pentru Traian Băsescu bătălia asta este teribil de importantă şi în opinia mea campania aceasta cu dosare şi prin instrumentele pe care le-a folosit în aceşti cinci ani în primul rând DNA-ul, această campanie va reîncepe cu pregătire în luna august şi cu lansare în luna septembrie. O să mă invitaţi în luna septembrie şi o să vedem dacă am avut dreptate sau nu.
Letiţia Zaharia: Cu siguranţă vom face acest lucru pentru că vom urmări să vedem cine ce a prezis şi câtă dreptate a avut. Trecând de la previziuni la planuri vorbim despre o altă componentă importantă a săptămânii, şi anume prezentarea de către PSD a unui program anticriză şi vom... Colegii mei vor arăta pe ecran cele mai importante lucruri din acest program anticriză, construirea a 50.000 de locuinţe mobilate, cu chirie subvenţionată de stat, renunţarea la impozitul forfetar, reducerea TVA-ului la alimente, o mulţime de alte lucruri pe care le-am găsit...
Adrian Năstase: Vă rog totuşi să le menţionaţi cu intonaţie, pentru că le-aţi trecut foarte rapid şi ele sunt de fapt foarte importante.
Letiţia Zaharia: Vreau să le detaliem, vreau să le detaliem, dar până să ajungem să le detaliem, vin cu întrebarea de ce, de ce un plan anticriză al PSD în momentul în care PSD face parte din coaliţia de guvernământ? De ce nu unul împreună în guvern? Ce are în plus, ce are în minus faţă de acţiunile guvernului?
Adrian Năstase: Asta-i întrebarea cea mai dificilă, mie mi-era mai simplu să răspund la întrebările privind planul ăsta. În mod evident, această guvernare este o guvernare constrânsă, o guvernare cu tot felul de compromisuri în care zonele economice sunt controlate de către PD-L, iar din punctul de vedere al PSD-ului este evidentă imposibilitatea de a veni şi a impune nişte soluţii în care crede de multă vreme sau pe care le-a evaluat împreună cu parteneri de dialog, împreună cu departamentele politice pe care le avem în cadrul partidului, iar ceea ce este mai grav este că, iată, pe formulele actuale situaţia după şase luni de zile este foarte dificilă şi acest capitol din planul de care aţi vorbit, această introducere unde suntem este extrem, extrem de dură din punctul de vedere al concluziilor. N-o să avem vreme să trecem în revistă toate aceste lucruri, dar dacă o să ne uităm la ceea ce s-a întâmplat, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Practic, în doi ani şi jumătate, recordul negativ de 4,6% cât a avut România în ceea ce priveşte accesarea fondurilor structurale face ca noi să fim practic singura ţară .... care a aderat la Uniunea Europeană şi care este de fapt debitor net la bugetul european. Practic, noi am ajuns într-o situaţie care este absolut inadmisibilă şi din punctul ăsta de vedere, din punctul de vedere al numărului şomerilor, din punctul de vedere al capitalizării, din punctul de vedere al situaţiei celor care au luat credite la bănci, unul din cinci români care a luat credite la bănci este azi în situaţia de a nu mai plăti ratele la timp. Pot să continui cu aceste analize, dar ceea ce-i mai important...
Letiţia Zaharia: Dar pot să fac o menţiune? Că sunteţi totuşi la guvernare şi spuneţi că în această formulă, spuneaţi mai devreme, planul ăsta anticriză nu poate fi aplicat. Pentru ce a fost conceput atunci, pentru ce condiţii, ce formule de guvernare, cum se aplică?
Adrian Năstase: Noi suntem în situaţia în care alegătorii au stabilit ca niciunul din marii competitori politici să nu aibă majoritate clară. Practic ne îndreptăm spre un alt moment în care alegătorii vor decide dacă nu este cazul să existe un punct de vedere majoritar dominant în ceea ce priveşte orientarea, direcţia în care merge România şi practic Mircea Geoană, de data aceasta şi în calitate de candidat la prezidenţiale, a venit cu un program, cu un plan de măsuri, cu sugestii care sigur că sunt şi pentru guvern dacă va putea să le preia, pentru că ele au fost prezentate în cadrul coaliţiei, din câte ştiu eu, dacă nu, în mod evident ele vor trebui să rămână ca o platformă pentru alegerile prezidenţiale, ca un punct de vedere pe care PSD-ul îl aduce în dezbatere în acest moment şi cele 24 de măsuri propuse, unele dintre ele, cum ar fi cele 50.000 de locuinţe, acolo este diferenţa între „Prima Casă" şi acest proiect...
Letiţia Zaharia: ...replica Programului „Prima Casă"...
Adrian Năstase: Nu, este un proiect din punctul meu de vedere mai deştept şi mai normal, este un proiect care practic ar duce la crearea unui fond naţional de locuinţe prin construirea a 50.000 de locuinţe, dar care să fie şi dotate cu ceea ce e necesar într-o casă, să fie subvenţionată chiria pentru că cei care o duc cel mai greu nu vor putea să intre în programul ăsta de credite imobiliare şi din acest motiv un astfel de proiect - complementar deocamdată cu „Prima Casă" - poate să aibă o valoare socială mult mai importantă şi inclusiv din punctul de vedere al dezvoltării pe orizontală a unora dintre industrii.
Letiţia Zaharia: Domnule Iosif Boda, cum comentaţi dumneavoastră apariţia acestui program anticriză? În acest moment am văzut un plan, că guvernul ia anumite măsuri. Din acest plan, l-aţi văzut cu siguranţă, l-aţi studiat, vine cu ceva în plus?
Iosif Boda: Vreau să spun că dacă guvernul după ce şi-a evaluat, Guvernul PD-L - PSD sau PSD - PD-L, cum vreţi să spuneţi, că ei sunt acolo aproape egali, diferenţa o face primul-ministru, iar diferenţa aceasta este dată de cei trei, cele trei mandate obţinute în plus, nu şi voturi, voturile le-a obţinut în plus PSD-ul. Dacă Guvernul după ce a văzut ce a făcut în şase luni oriunde, Obama a recunoscut că injectarea a două sau trei trilioane de dolari în sistemul bancar a eşuat, bun, înseamnă că Guvernul ca atare procedează la elaborarea unui alt plan, a unei alte strategii anticriză. Dacă ar fi venit guvernul după şase luni de zile să spună: fraţilor, din ceea ce noi am propus atunci 60% s-a validat, 40% trebuie să schimbăm, aş fi spus da, e OK. Guvernul şi vede ce merge, ce nu merge, dar ca să vină jumătate de guvern şi să propună, vorba dumneavoastră, pentru când? Ei sunt la putere, păi dacă nu pot acum să implementeze... Doamnă, haideţi să spunem lucrurilor pe nume: PSD-ul a avut la alcătuirea guvernului dreptul de primă tragere, deci după ce primul-ministru a fost desemnat, partidul care-şi alegea primul-minister era PSD-ul.
Adrian Năstase: Domnule Boda, acum daţi-mi voie să mai intervin ca să animăm puţin discuţia. Dreptul de primă tragere l-a avut PD-L-ul, care a numit primul-ministru. De aici pornim.
Iosif Boda: Nu. Deci dreptul de primă tragere primul-ministru...
Emil Hurezeanu: Primul astronaut, primul siloz, prima tragere...
Iosif Boda: Dreptul de numire a primului-ministru, deci să-şi aleagă un minister l-a avut PSD-ul.
Adrian Năstase: Şi practic din cei doi miniştri s-au comasat împreună.
Iosif Boda: Au fost în cadrul PSD-ului opinii care-mi spuneau, domne, hai să-l chemăm înapoi pe fostul dumneavoastră ministru al finanţelor, ziceţi-i numele...
Emil Hurezeanu: Mihai Tănăsescu.
Iosif Boda: Mihai Tănăsescu, cu o experienţă anterioară în organisme internaţionale economică, patru ani ministru de finanţe şi acum cu experienţă la Fondul Monetar Internaţional şi să-l punem ministru de finanţe. Curentul majoritar din PSD a spus nu, ne trebuie un guvern, ne trebuie un minister de forţă şi alegem Ministerul de Interne, aşa că acum după părerea mea PSD-ul nu mai are dreptul să argumenteze că nu are ministere economice, şi le putea alege.
Emil Hurezeanu: Anamneza asta este necesară.
Adrian Năstase: Domnule Boda, mergem mult prea departe în această chestiune şi eu vreau să vă spun că până la urmă ceea ce este esenţial, dincolo de împărţitul ăsta ia tu un minister, ia tu altul, nici nu ştiu dacă asta era cea mai bună formulă pentru realizarea unei structuri guvernamentale şi dacă nu trebuia să pornim de la oameni şi nu neapărat de la... dar vreau să vă spun următorul lucru, să nu ne prefacem că nu înţelegem, mai avem 100 de zile până la alegerile prezidenţiale. Guvernul ăsta...
Iosif Boda: Şi ce legătură are 50.000 de case cu...?
Adrian Năstase: Păi are foarte mare legătură, pentru că în momentul de faţă noi avem un guvern în care partidele trebuie să stea împreună şi să alerge împreună pentru realizarea unor probleme, iar pentru prezidenţiale ele sunt separate şi fiecare are o maşinărie de luptă, deci aici este de fapt o dificultate...
Emil Hurezeanu: Domnule Năstase, aţi fost patru ani prim-ministru într-o perioadă critică, l-aţi cunoscut bine pe Schroeder, pe Raffarin în alte situaţii, n-au avut nici ei în perioada respectivă guverne de coaliţie, dar vi se pare normal ca în primă criză, într-o stare de nesiguranţă generală, înspre angoasă, de panică, de cădere a economiei, de îngrijorare a băncilor şi aşa mai departe, de tratament, de contextualizare internaţională deficitară a României, să vină principalul lider, coparticipantul la guvernare şi principalul contracandidat al preşedintelui în funcţie şi să bruieze portativul ca şi cum nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase?! E un paralelism redundant extrem de iresponsabil şi de periculos într-o astfel de perioadă.
Adrian Năstase: Nu, eu cred că exageraţi...
Emil Hurezeanu: De ce nu-şi face guvernul împreună cu domnul Boc treaba?
Adrian Năstase: Deci daţi-mi voie să vă reamintesc faptul că aceste măsuri au fost propuse în cadrul coaliţiei pentru a amenda tocmai programul Guvernului. Unele sunt prevăzute sau sunt propuse a fi aplicate de la 1 septembrie, altele de la începutul anului viitor, deci ele nu vin să...
Emil Hurezeanu: Păi să aştepte să ajungă preşedinte, să aştepte să înceapă campania prezidenţială şi atunci mai aflăm ce face cu ăia 25.000 pentru primul repatriat, cum se numeşte viitorul astronaut...
Adrian Năstase: Domnule Hurezeanu, PSD-ul ce trebuie să facă, să stea să facă...
Emil Hurezeanu: Păi să guverneze ca lumea.
Adrian Năstase: Să facă...
Emil Hurezeanu: Să guverneze ca lumea, asta ar trebui să facă.
Adrian Năstase: N-are cum pentru că este deocamdată decor pentru o formulă care...
Emil Hurezeanu: Să plece de la guvernare atunci.
Adrian Năstase: Daţi-mi voie să duc şi eu o frază până la capăt.
Emil Hurezeanu: Cum adică n-are cum?
Adrian Năstase: Îmi daţi voie să duc o frază până la capăt? Deci PSD-ul, aşa cum arată lucrurile astăzi, în ceea ce priveşte guvernarea, ar trebui să stea să asculte conferinţele de presă ale lui Traian Băsescu când vine la guvern, să aştepte să facă Traian Băsescu comisie prezidenţială pentru agricultură la Cotroceni, să facă comisia prezidenţială pentru educaţie la Cotroceni... Păi nu vedeţi de fapt guvernarea toată şi-a pierdut substanţa, ea toată se duce în acest regim la Cotroceni? PSD-ul poate să stea şi doar să urmărească ce se întâmplă, să vadă cum... Ilie Sârbu ce trebuie să facă acum, să aştepte până când hotărăşte Traian Băsescu comisia aia pentru agricultură care sunt măsurile de luat în toamnă? Deci eu asta vreau să vă spun, că pentru un partid care-i în situaţia asta, că n-are nici preşedinte la Cotroceni, nici primul-ministru, trebuie să arate că gândeşte şi că are unele soluţii. Electoratul lui aşteaptă lucrurile astea, electoratul nostru, deci ăsta este de fapt sensul.
Emil Hurezeanu: Vreau să ne convingeţi că trebuie să avem compasiune pentru unul din primele partide politice ale României, partid de guvernare...
Adrian Năstase: De la dumneavoastră mă aşteptam la lucrul ăsta.
Emil Hurezeanu: Nu, din cauza asta, tocmai din acelaşi motiv n-ar trebui să vă aşteptaţi. Nu, domnule Năstase, e un partid responsabil care guvernează cu drepturi egale astăzi în România într-o perioadă de criză, să nu joace pe două claviaturi...
Adrian Năstase: Partidul ăsta nu poate să gândească numai cu neuronii lui Emil Boc, asta este problema şi a propus un guvern.
Iosif Boda: Dar partidul ăsta nu poate gândi decât la guvernare, nu poate gândi şi în opoziţie?
Adrian Năstase: Asta-i o altă întrebare, dacă mă întrebaţi pe mine aşa ar trebui să fie.
Emil Hurezeanu: Sub opresiunea lui Emil Boc şi vraja malefică a lui Băsescu, PSD-ul poate să se elibereze oricând părăsind guvernarea şi transformându-se în fanionul luptei de clasă.
Adrian Năstase: Al luptei pentru o reformă reală.
Emil Hurezeanu: Cu credibilitate maximă.
Adrian Năstase: Sigur.
Emil Hurezeanu: Pentru că populaţia va spune n-a mers, n-a reuşit să guverneze din cauza lor, a ieşit şi luptă singur.
Adrian Năstase: De data asta preiau argumentele unora dintre colegi, într-o astfel de situaţie, dacă acum, în condiţiile de care dumneavoastră vorbeaţi, dezastru, situaţie contextuală, ce aţi spus înainte, ieşirea de la guvernare n-ar însemna părăsirea corabiei?
Letiţia Zaharia: Dar s-a făcut vreo analiză în partid să se vadă dacă-l ajută pe Mircea Geoană sau nu?
Adrian Năstase: Că nu este normal.
Emil Hurezeanu: Haideţi să facem încercarea.
Iosif Boda: Noi, cel puţin noi trei, chiar dacă cei care ne ascultă nu ne cred, dar noi ştim foarte bine că României nu ştiu dacă i-ar merge nici mai bine, nici mai rău cu sau fără PSD la guvernare, cu sau fără PD-L la guvernare, deci... că guvernele noastre pot să atenueze efectele crizei mondiale sau pot să...
Adrian Năstase: Daţi-mi voie să fac un singur comentariu...
Iosif Boda: Dar nu este o trădare naţională părăsirea guvernării.
Adrian Năstase: Am să transmit colegilor mei şi mă bucur că aţi spus lucrul acesta, dar daţi-mi voie să fac un singur comentariu. Eu cred că în momentul acesta prioritatea noastră este schimbarea modelului de dezvoltare. Am făcut o analiză pe intervalul 2005-2008 faţă de 2001-2004 şi ceea ce este, după părerea mea, extrem de preocupant, este faptul că pentru un euro de datorie externă suplimentară practic s-a creat de trei ori şi jumătate mai puţin produs intern brut în ultimii patru ani. Este sofisticat ce am spus acum. Cu alte cuvinte faptul că accentul nu s-a mai pus pe industrie şi pe agricultură, ci pe construcţii, pe consumul intern, toate lucrurile acestea au făcut ca în ultimii 4-5 ani, 5 ani situaţia României să se ducă economic într-o direcţie care este într-un loc extrem, extrem de dificil.
Emil Hurezeanu: Începuturile acestor evoluţii au existat şi în timpul guvernării dumneavoastră, domnule Năstase. România are o ofertă şi cum bine ştim, oferta ei a fost de ţară consumatoare de tipul dezvoltării imobiliare, păi asta o începuserăţi dumneavoastră în 2001, inclusiv boom-ul economic legat de zona speculativă, nu neapărat de cea productivă.
Adrian Năstase: Am aici o mulţime de elemente...
Emil Hurezeanu: Marile capacităţi productive au fost privatizate sub dumneavoastră.
Adrian Năstase: Domnule Hurezeanu, contribuţia ramurilor la creşterea PIB-ului în perioada 2000-2004, în agricultură 10% pe an, în perioada 2005-2008 -4, în industrie, 15% în perioada 2000-2004, în 2005-2008, 11, în construcţii, 5, în construcţii 5%, e adevărat ce spuneaţi, dar iată în perioada 2005-2008 au fost 15%.
Emil Hurezeanu: Da, pentru că acum asistăm la o evoluţie...
Adrian Năstase: Comerţ, 16,26, sectorul financiar, 8,13...
Emil Hurezeanu: ...evoluţia exagerată patologică a unui fenomen aproape programat, şi anume România colonie periferică a Uniunii Europene fără strategii, fără viziuni, fără priorităţi.
Adrian Năstase: Sunt de acord cu ce spuneţi că s-a întâmplat în ultimii cinci ani.
Emil Hurezeanu: În ultimii 20 de ani am putea spune.
Iosif Boda: Am să citesc o frază a fostului ministru de externe al României, Ştefan Andrei. Nu discut, eu unul îl consider unul dintre oamenii cu responsabilitate în această ţară. Răul a fost şi atunci. El, poate cu un anumit năduf, spune aşa: „dragule, chintesenţa transformărilor noastre de 20 de ani din decembrie până acum a dat-o Consiliul Municipal Bucureşti când a schimbat, a fost nevoit să schimbe denumirea staţiilor de metrou. Nu mai avem IMGB pentru că nu mai există IMGB-ul, nu mai avem staţia Semănătoarea că nu mai există întreprinderile Semănătoarea, nu mai avem nu ştiu, Industriilor pentru că nu mai avem industrie". Aici am ajuns, aceasta este situaţia...
Adrian Năstase: Domnul Boda, totuşi eu vă rog să ţineţi seama de datele pe care vi le-am prezentat.
Iosif Boda: Eu ţin pentru că...
Adrian Năstase: Dincolo de faptul că n-are rost să ne raportăm la trecut, eu cred că încercând să mergem mai departe şi discutând despre planul ăsta de măsuri pornindu-se de la aceste situaţii, eu cred că avem responsabilitatea să vorbim, să gândim, să acţionăm, să propunem şi la urmă să decidem.
Iosif Boda: De acord, dar aveţi acolo un guvern...
Emil Hurezeanu: În „planul Geoană", „planul Geoană" nu e o sumă de strategii care ar contracara realitatea dezarmantă pe care tocmai aţi prezentat-o dumneavoastră, ci este un joc de glezne electoralist şi cumva redundant.
Adrian Năstase: Nu-i adevărat. Sunt măsuri anticriză, unele dintre măsuri sunt măsuri anticriză, n-avem vreme să le discutăm pe toate cele 24, dar sunt unele lucruri care ţin şi de creşterea eficienţei şi transparenţei cheltuirii banului public, măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, sunt unele chestiuni care ţin de măsuri de înfiinţare şi menţinere de... dar vreţi ca PSD-ul să stea la fel de cuminte ca toată lumea să asculte conferinţele de presă de după şedinţele de guvern ale lui Emil Boc?
Iosif Boda: Domnule Năstase, staţi un pic. Am mai auzit această chestiune din gura unui vicepreşedinte al dumneavoastră, sunteţi preşedintele Consiliului Naţional, unui vicepreşedinte al partidului, care a spus, domne, păi e sigur că vine domnul Boc şi vorbeşte în numele Guvernului. Nu vă supăraţi, nu există cred în nicio ţară în care ..... nu să vorbească altcineva în numele guvernului decât primul-ministru, că nici pe vremea dumneavoastră nu vorbea altcineva.
Adrian Năstase: Staţi puţin, domnule Boda, nu suntem de acord. Nu când era un guvern monocolor atunci şi era altceva.
Iosif Boda: Nu contează.
Adrian Năstase: Emil Boc este 50% din acţiunile Guvernului... sunt la PD-L, 50% sunt la PSD. Când intri într-un guvern, primul-ministru trebuie să ţină seama şi de cei care au 50%...
Emil Hurezeanu: Domnule Năstase, n-o să vă spun dumneavoastră că un guvern este o entitate diferită de suma componentelor sale.
Adrian Năstase: Da.
Emil Hurezeanu: Deci nu mai este PSD + PD-L, este Guvernul României cu o singură voce.
Adrian Năstase: Dar în momentul în care primul-ministru este şi preşedintele PD-L, atunci înseamnă că guvernul ăsta vorbeşte cu gura preşedintelui PD-L.
Iosif Boda: El e adevărat, dar l-aţi acceptat.
Adrian Năstase: Dar Guvernul ăsta n-ar trebui să aibă şi purtător de cuvânt? Guvernul ăsta n-ar trebui să aibă purtător de cuvânt să anunţe ce s-a...?
Iosif Boda: Sunt perfect de acord cu dumneavoastră...
Adrian Năstase: Primul-ministru este purtătorul de cuvânt al Guvernului?
Emil Hurezeanu: Guvernul ăsta are un antipurtător de cuvânt în persoana domnului Geoană.
Letiţia Zaharia: Schimbăm subiectul, ajungem la o altă temă importantă a săptămânii. O declaraţie făcută de preşedintele Traian Băsescu readuce problema Moldovei în discuţie. Vă citesc din ea: „Sper ca forţele democratice, actuala opoziţie, să obţină rezultate mai bune după alegerile din 2009". Vorbim despre Republica Moldova. Domnule Hurezeanu, această poziţionare deja ce ne spune, ce ne arată?
Emil Hurezeanu: Din păcate aceeaşi lipsă de priorităţi strategice semnalată inclusiv de domnul Năstase prin acceptarea unui punct de vedere conturat aici la masă în economie, în evoluţia afacerilor dinăuntru se manifestă dramatic şi în politica externă, mai ales în acest caz-studiu, cum spune domnul Boda, care este raportul Bucureşti - Chişinău. Aici în 20 de ani am ratat şanse, ocazii şi astăzi lucrurile arată mult mai rău decât la începutul anilor '90. Zigzagurile şi erorile n-au fost de fiecare dată ale părţii române, dar lipsa unui concept strategic şi interese egoiste, uitarea de toate astea, politicianul, responsabilul de politică externă e dator să nu lase populaţia să adoarmă în indiferenţă şi în pasivitate, iar preşedintele Băsescu când spune acum că ar vrea să câştige opoziţia cred că are o reacţie firească atâta timp cât ceea ce face regimul Voronin în Republica Moldova este absolut scandalos. Vrea acord de cooperare cu Uniunea Europeană, impune vize cetăţenilor români. Schimbă întreaga procedură de alegeri din 29 iulie. Le-a fixat într-o zi de miercuri pentru ca oamenii care trăiesc în străinătate, moldovenii care trăiesc în străinătate şi lucrează să nu poată vota etc., etc., e un caz scandalos.
Adrian Năstase: Sunt absolut de acord cu ce spune domnul Hurezeanu. Aş mai adăuga însă că politica externă nu se face în felul acesta. Sigur, Traian Băsescu are o campanie prezidenţială de dus şi trebuie să câştige voturi oriunde, inclusiv din Palestina, dar ceea ce mi se pare foarte grav este faptul că ce se poate spune la o şedinţă a CSAT-ului, ceea ce se poate construi într-un fel ca o strategie naţională sprijinită într-un fel în planul Uniunii Europene şi aşa mai departe nu spui public ca să creezi din nou o iritare absolut inutilă, ştiind bine că de fapt aici sau alegerile din Moldova au o miză extrem de importantă şi în relaţia cu Rusia.
Letiţia Zaharia: Ne poate costa asta şi în relaţia cu Europa?
Adrian Năstase: Nu neapărat cu Europa. Europa deja îl cunoaşte pe Traian Băsescu.
Letiţia Zaharia: Ne-au acuzat şi data trecută că am intervenit pe 7 aprilie.
Adrian Năstase: Absolut. Eu am fost la Consiliul Europei când s-a discutat subiectul ăsta, este din nou o rezoluţie care se va discuta probabil în septembrie la Consiliul Europei, dar din păcate în loc să marcăm punctul şi să arătăm că ştim să lucrăm ca membri ai clubului european, noi de fapt reacţionăm absolut jenant din punct de vedere diplomatic, chiar dacă ştim foarte bine care este situaţia acolo, ştim foarte bine care a fost miza, ştim foarte bine de ce Voronin a dorit să repete aceste alegeri, ştim foarte bine ce s-a întâmplat în ultima vreme la Chişinău, ştim foarte bine care au fost ajutoarele economice primite în ultima vreme de la Moscova, ştim toate lucrurile acestea...
Letiţia Zaharia: E un subiect care e clar că îl vom urmări.
Emil Hurezeanu: Aţi titrat acolo „Iritare peste Prut". Haideţi să vorbim şi despre iritarea peste Prut din România, să nu ne gândim neapărat la iritarea...
Iosif Boda: Domnul Traian Băsescu are dreptate în ce spune, dar ca preşedinte nu avea dreptul să spună aşa cum a spus.
Letiţia Zaharia: Vă mulţumesc pentru concluzie.
(Prin Monitoring Media, Realitatea TV, România politică, Ora 20:00)