Monitoring Media

Mihai Gâdea: Un megascandal cu o serie întreagă de complicaţii despre care s-a vorbit, cred, parţial în această seară. Nu pretind că vom face noi într-un mod exhaustiv şi până la capăt, dar promit că vom încerca să mergem dincolo de ceea ce aţi primit în această seară ca fiind informaţii sau alteori speculaţii. Vă amintiţi de povestea pe care am studiat-o când eram în clasa a V-a, „Puiul". De data aceasta e vorba de un alt Puiu, e vorba de Puiu Popovici sau Popoviciu, nu ştiu exact cum este în acte. Este limpede că este probabil unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, unii spun că cel mai bogat om din România. Această poveste este interesantă pentru că relaţia acestui om de afaceri cu cei care compun clasa politică, de la cele mai înalte niveluri, este una care a fost comentată în presă şi urmărind ce se întâmplă, unii se întreabă dacă nu cumva această caracatiţă mafiotă din care ar face parte miliardari, cum se prezintă ştirile pe care le vedem, cum fac demonstraţii cei de la DNA, ori e o reglare de conturi, ori se sinucide pentru că o caracatiţă dacă încearcă să-şi stârpească câteva tentacule până la urmă probabil că se va sinucide. Un lucru este cert: povestea aceasta a miliardarului Popoviciu, aşa cum a fost el numit regele mall-urilor, este mult prea puţin faţă de ce se află dincolo de această poveste. Din cine este compusă această caracatiţă? Care este până la urmă ţinta? Este ca la un meci de biliard în care bila aceasta este, va lovi alte bile şi în mod evident bilele care sunt pe masă la această oră sunt dintre cele mai importante din societatea românească, de la cel mai înalt nivel. S-a trezit şi fostul şef al Serviciului Român de Informaţii să facă declaraţii, dacă era nevoie, că în zilele următoare o să vedem noi arestări cu oameni politici la cel mai înalt nivel. Vom vedea dacă aşa vor sta lucrurile. În mod evident este probabil cel mai notabil scandal al acestui an. În studioul nostru se află preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, domnul Mugur Ciuvică, analistul Radu Tudor, colegul meu, Bogdan Teodorescu, şi profesorul Bogdan Teodorescu. Vă propun pentru început să urmărim o foarte scurtă trecere în revistă a acestui scandal pentru a încerca să trecem dincolo de această pojghiţă care iese la suprafaţă pentru că dincolo de fapt este povestea cu adevărat interesantă în tot acest scandal.

Reţinerea lui Puiu Popoviciu a venit ca o lovitură. Dosarul care l-a trimis azi-noapte în arest a fost deschis în 2007 pentru o afacere veche de şapte ani. Procurorii anticorupţie au început urmărirea împotriva lui la sfârşitul anului trecut, dar nimeni nu se aştepta ca Popoviciu să fie reţinut. Patronul de la Băneasa Shopping Center a căzut singur în propria plasă. Cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu, Puiu Popoviciu ar fi încercat, spun surse judiciare, să-l mituiască pe ofiţerul de caz de la DNA.

Puiu Popoviciu: O mizerie, o înscenare.

Acestea sunt cele 224 de hectare de teren din Băneasa, nordul Capitalei, stăpânite de Puiu Popoviciu. Când tranzacţia miroase a şpăgi, relaţii şi trafic de influenţă, Popoviciu a încercat să scape de consecinţele neplăcute ale afacerii aşa că a apelat la şeful de la serviciul secret al Ministerului de Interne, celebrul „Doi şi un sfert" şi la un şef al Direcţiei Anticorupţie din acelaşi minister. Patronul de la Băneasa Shopping Center şi-a rugat prietenii poliţişti să-l mituiască pe ofiţerul de caz ca să închidă dosarul. Slujbaşul ar fi urmat să primească recompensă pentru neînceperea urmăririi penale vreo 20.000 de euro şi o importantă funcţie în MIRA.

Intervievat: Nu e nimeni.

Reporter: Dar de când au plecat?

Menajera lui Puiu Popoviciu: Nu ştiu, am auzit şi eu la televizor ce s-a întâmplat. A fost şi şeful acasă. A fost aseară acasă...nu aseară, păi aseară nu l-au luat?

Reporter: Zic că a fost ieri...

Menajera: Ieri, da, şi a plecat la birou, a primit telefon să meargă la DNA şi s-a prezentat la DNA.

Reporter: Aseară târziu?

Menajera: Ieri, la prânz.

Mall-ul Băneasa Shopping Center, centrul comercial vândut de specialiştii în marketing ai lui Popoviciu, ca cel mai mare spaţiu comercial din România, a devenit locul de promenadă pentru românii fără program de weekend. Construcţia a fost ridicată pe un teren obţinut de Puiu Popoviciu printr-o tranzacţie controversată, dar susţinută de partenerii săi, şefii de la Academia de Ştiinţe Agricole, Agronomia mai pe scurt. Agronomia, la care tatăl patronului de la Feeria a fost profesor universitar. Dosarul de la DNA evaluează afacerea la un miliard de euro. În 2000, firma lui Popoviciu şi a altui milionar, Radu Dimofte, Loktrans, se asocia cu Universitatea de Agronomie într-un parteneriat public-privat. Rectorul Universităţii de Agronomie, Ioan Alecu, semna atunci contractul. Terenul nici măcar nu se afla în proprietatea Agronomiei.

Ioan Alecu, rector în 2001 al Universităţii de Agronomie: Avem un proiect comun de dezvoltare a acestei zone, un proiect care îl putem considera unicat pentru Bucureşti şi chiar pentru România.

Cu adevărat unicat. S-au tăiat toţi copacii de pe o suprafaţă de 2,3 milioane de metri pătraţi, adică 10% din aria împădurită a Bucureştiului. Ca o dovadă că afacerile cu statul în care Puiu Popoviciu este expert, sunt cele mai profitabile, Băneasa Investments donează Primăriei Municipiului Bucureşti o suprafaţă de 19 hectare. Primăria acceptă donaţia pe motiv că nu are destule terenuri pentru retrocedări. În semn de recunoştinţă pentru donaţie, Municipalitatea susţine un proiect PHARE de 11 milioane de euro prin care zona rezidenţială Băneasa este conectată la utilităţi prin fonduri europene. 45% PHARE, 15% de la bugetul de stat şi încă 40% din bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti, adică tot din banii contribuabililor. Erau bani care ar fi trebuit folosiţi pentru românii defavorizaţi. În loc de case pentru săraci, birouri de lux şi centru comercial.

Reporter: Ce implicare are domnul Popoviciu în toată această afacere?

Ştefan Diaconescu, rectorul Universităţii de Agronomie: El a fost reprezentantul grupului de firme care a negociat acest contract. Atât.

Reporter: Dar am înţeles că este un apropiat al fostului rector şi chiar al dumneavoastră?

Ştefan Diaconescu: Acum dacă o luaţi aşa, se poate specula.

Reporter: Asta spune presa, aşa se vorbeşte.

Ştefan Diaconescu: În niciun caz. Al domnului Alecu, mai mult sau mai puţin. Tatăl dânsului a fost profesor la noi şi asta este totul. A prezentat un grad de, hai să spunem, de încredere mai ridicat decât alţii.

Presa centrală a scris de zeci de ori că dacă Puiu Popoviciu este poate cel mai bogat om din România, asta se datorează abilităţilor sale, dar mai ales relaţiilor întinse ca o caracatiţă. În plus, din cele 224 de hectare din Băneasa, Puiu Popoviciu a avut grijă să-şi îmbuneze şi prietenii. ATS Automotive, reprezentanţa Citroen în România, a fostului preşedinte liberal şi premier Tăriceanu, este construită pe un teren donat de Popoviciu.

Reporter: Cum comentaţi arestarea domnului Popoviciu, reţinerea?

Călin Popescu Tăriceanu: N-am de ce să comentez eu aşa ceva.

Reţinerea lui Puiu Popoviciu este un gest al DNA care scutură Ministerul de Interne.

Mircea Geoană: Eu cred că ce s-a întâmplat în ultimele zile şi poate aceste lucruri au un fir unificator pe care astăzi încă nu-l desluşim, dar cred că se confirmă acţiunea energică pe care ministrul Dan Nica a imprimat-o reformării acestei instituţii.

Nicio vorbă de la Mircea Geoană despre cumătrul Popoviciu, căci Puiu Popoviciu l-a cununat pe cumnatul liderului PSD. Relaţia lui Puiu Popoviciu cu cumnatul lui Mircea Geoană este una discretă. Discreţia l-a ajutat pe Popoviciu să-şi extindă imperiul, niciodată evaluat cu adevărat. „Nu mi-a plăcut niciodată să ies în faţă" (Puiu Popoviciu)

Mihai Gâdea: La această oră, dacă veţi rămâne cu noi veţi afla ce decizie va lua Curtea de Apel. În momentul de faţă este şedinţa în plen, a început la ora 21:00. Vom afla dacă omul de afaceri Puiu Popoviciu, dacă fostul şef, şeful unui serviciu secret, nu este vorba despre un şef de scară de bloc, şeful unui serviciu secret din Ministerul de Interne va fi sau nu arestat, cei doi vor fi sau nu arestaţi pentru 29 de zile. Haideţi să începem dezbaterea din această seară. Domnule Radu Tudor, care este miza acestor reţineri, acestui joc extrem de puternic de imagine? Şeful unui serviciu secret reţinut? Aflăm în această seară că acel listing de telefoane despre care s-a vorbit că a fost luat, un element de poliţie politică sigur în opinia mea absolut minor în dezbaterea acestui caz, dar listingul ar fi ajuns la consulul României la Milano, este un listing cu telefoanele unui politician. Eu cred că nu-i vorba doar de un listing acolo. Nu cumva ar putea să fie vorba de ceva cu mult mai mult de atât? Care este miza acestei afaceri în opinia dumneavoastră?

Radu Tudor: Ar fi marea mea plăcere să discutăm ca despre o afacere a serviciilor secrete, ca despre un război între serviciile de informaţii din România şi să discutăm toată seara, până la ora 23, despre arestarea pentru prima oară după decembrie 1989 a unui şef de serviciu secret în funcţie. Nu s-a mai întâmplat niciodată lucrul ăsta, dar cu toate astea, sunt aproape ferm determinat să spun că afacerea asta nu are foarte mult de-a face cu serviciile de informaţii. Cred că acest individ Cornel Ilie Şerban, şef al DGIPI de opt zile, arestat, reţinut de DNA pentru 24 de ore şi propus pentru arestare, este un pion pe o tablă de şah infinit mai importantă cu două mize foarte mari: în primul rând financiară, economico-financiară, şi doi, politică. Am să spun de ce economico-financiară. Pentru că în toată această poveste, persoana care contează cel mai mult este Gabriel Puiu Popoviciu. Este o persoană extrem de bogată, o persoană extrem de influentă la cele mai înalte, în cele mai înalte şi influente cercuri din lumea politică şi din lumea afacerilor, o persoană discretă, cu relaţii extinse în cel puţin trei partide la vârf. Este vorba despre PSD, de PD-L şi de PNL.

Mihai Gâdea: Cu cine are relaţii Popoviciu?

Radu Tudor: Din ceea ce ştie un oraş întreg, Puiu Popoviciu cu fiecare partid care a ajuns la putere a avut relaţii cu cine a vrut domnia sa graţie puterii financiare incredibile pe care a dobândit-o prin preluarea tuturor spaţiilor comerciale de stat din capitala României după decembrie 1989.

Mugur Ciuvică: Nu chiar tuturor, pentru că şi le-a împărţit aproape jumătate- jumătate cu grupul Bittner - Cocoş. În perioada lui Halaicu, spaţiile din Capitală erau date practic jumătate lui Popoviciu, jumătate lui Bittner.

Radu Tudor: Eu am o investigaţie în sensul acesta şi sunt gata să pun la dispoziţia Grupului de Investigaţii Politice lista acelor lanţuri de magazine ce aparţineau unor foste întreprinderi de stat în vremea comunismului şi care au fost preluate de gruparea Radu Dimofte - Puiu Popoviciu şi să...

Bogdan Teodorescu: Radu Dimofte cu „d", nu cu „t".

Mircea Badea: Cu „d", Radu Dimofte şi Puiu Popoviciu, şi veţi fi impresionaţi. Bittner şi Cocoş şi Petrache au luat, ca să spun aşa, praful de pe tobă, n-a mai rămas aproape nimic. E foarte interesant şi veţi vedea că averea lor la mijlocul anilor '90, când încă noi nu deschisesem ochii în ţara asta, depăşea 100 de milioane de dolari. E o poveste foarte interesantă. Sunt exemple.

Mihai Gâdea: Povestea, şi povestea devenirii lor şi modului în care au pus mâna pe aceste lanţuri poate că o vom face în serile următoare. Ce mă interesează în această seară este acest individ despre care spuneţi că are relaţii în, la cel mai înalt nivel şi dumneavoastră aţi făcut referire la partide. Eu cred că are relaţii, din ceea ce am văzut prin această arestare avea o relaţie extrem de apropiată, într-atât de apropiată, încât este arestat şeful unui serviciu secret, deci pot să înţeleg din treaba asta că el avea relaţii nu doar cu şeful serviciului „Doi şi un sfert", era un băiat cum se întâmplă, adică dacă ai nişte miliarde de dolari, aşa se întâmplă. Mă interesează de ce a fost el arestat?

Radu Tudor: Eu pot să înţeleg că printre cei care beneficiau sau care se aflau pe lista de plată a lui Puiu Popoviciu se afla întâmplător şi un şef de serviciu secret, un comisar-şef de la Ministerul de Interne. O chestiune, ca să spun aşa, în paleta de relaţii a lui Puiu Popoviciu, era pe la poziţia 20-30. Sunt oameni în ţara asta care au făcut afaceri cu el.

Mihai Gâdea: Şeful serviciilor secrete era la poziţia 20?

Radu Tudor: Da.

Mihai Gâdea: După 20?

Radu Tudor: Sunt oameni cu nume grele. Despre care probabil a încercat să vorbească şi Virgil Măgureanu într-o declaraţie ce se vrea şocantă în seara aceasta, că vor urma arestări de oameni politici. Zece secunde şi am terminat. Miza este în primul rând politică pentru că s-a încercat în aceste 24 de ore de reţinere a lui Puiu Popoviciu să se facă conexiuni cu oameni politici care mai târziu, în cele şapte luni de zile care ne-au mai rămas până la campania, până la alegerile prezidenţiale, în această campanie să fie tocate zi de zi şi aruncate în arena media, noi suntem înfometaţi, nu putem să ne abţinem în a mediatiza ceea ce aruncă DNA-ul cu mâna lui Traian Băsescu, cum să spun, cu o voluptate fantastică şi noi preluăm cu aceeaşi mare voluptate. Urmează relaţii din paleta lui Puiu Popoviciu care bineînţeles ne vor face nouă un mare deliciu, să spunem aşa. Vă spun atât, dacă ancheta a început în 2008, cum se aude şi dacă telefonul lui Puiu Popoviciu a fost interceptat din 2008 până în prezent, o parte dintre interceptări care vor transpira către presă o să creeze adevărate bombe de presă. În primul rând destinatarii telefoanelor şi conţinutul acelor convorbiri. Va fi o chestiune care ne va da pe spate. Doi, vreau doar atât să precizez, Puiu Popoviciu, cel mai influent om de afaceri din domeniul imobiliar din România, este în momentul de faţă victimă, dar nu în adevăratul sens al cuvântului, este victima unui război între oamenii extrem de influenţi din zona imobiliară din România şi ceea ce se zvoneşte în târg în momentul de faţă, nu pot să probez, nu pot să bag mâna-n foc, nu fac decât să transmit ceea ce se aude în momentul de faţă în Bucureşti, este că Puiu Popoviciu plăteşte în momentul de faţă preţul unei relaţii extrem de proaste cu un mare actor imobiliar aflat în momentul de faţă pe val. E vorba de Dorin Cocoş, soţul doamnei ministru Elena Udrea.

Mihai Gâdea: Domnule Teodorescu...

Bogdan Teodorescu: Eu intervin nu pentru a intra în zona aceasta fiindcă recunosc că mi-e uşor străină, dar la afirmaţia domnului Radu Tudor că mai sunt şapte luni până la alegeri eu vreau să vă dau o ştire care azi a trecut aproape neobservată. Domnul Radu Berceanu ne-a comunicat astăzi că partidul său acceptă ideea ca alegerile prezidenţiale să fie simultan cu alegerile europarlamentare, nu ştiu cine a lansat ideea, dânsul a spus că sunt de acord cu această idee, dar asta n-au spus-o decât ei, n-a spus-o nimeni altcineva pe piaţă şi că acest lucru este util în actualele condiţii de tulburare a spaţiului public, de criză economică şi de ameninţări la dresa României şi a populaţiei României, este foarte util ca domnul Traian Băsescu să se aleagă mai devreme, să nu mai pierdem timpul cu alegeri şi cu tot acest proces. Eu nu ştiu, nu mă pricep foarte bine la zona semiinterlopă despre care aici se va discuta fiindcă este evident că aici avem de-a face inclusiv cu elemente...

Mihai Gâdea: Mi-e teamă că nu e semi, e de-a dreptul interlopă, mi-e teamă că-i de-a dreptul mafiotă şi mi-e teamă că diferenţa dintre structurile statului, politicieni, oameni de afaceri şi lumea această mafiotă diferenţele aproape că nu se mai văd.

Bogdan Teodorescu: Dar dacă valul e cel care se va anunţa, s-ar putea să constatăm că pe undeva pe nesimţite atât PSD-ul cât şi altă lume va vota cu tristeţe şi cu conştiinţa împăcată pentru alegeri în iunie fiindcă la acest moment, dacă numele care s-au rostit ...

Radu Tudor: Alegeri prezidenţiale.

Bogdan Teodorescu: Alegeri prezidenţiale...dacă numele care s-au rostit sunt cele pe care le bănuim, foarte mulţi oameni care s-ar arăta extrem de clonţoşi acum şapte zile spuneau nu acceptăm, nu facem, nu dregem, s-ar putea să accepte fiindcă nu se ştie niciodată ce spune acest domn acolo unde se află.

Mihai Gâdea: S-ar putea să spună ceva în seara asta şi s-ar putea să spună ceva despre cei care probabil şi-ar dori alegerile în iunie. Mircea Badea...

Mircea Badea: Într-adevăr şi eu consider aşa cum consideră şi domnul Radu Tudor că arestarea şefului de serviciu secret este o chestiune secundară, dacă nu cumva chiar şi mai jos din punctul de vedere al importanţei. Toată această afacere Băneasa Investments sau cum se numeşte, pe care o tot prezintă toate posturile de ştiri este importantă în acest moment doar pentru ca să afle publicul larg cine este Puiu Popoviciu, pentru că publicul larg nu ştie cine-i Puiu Popoviciu, nu e patron de echipă de fotbal, nu dă interviuri în ziare, nu e un personaj monden, deci lumea din România n-are de unde...

Bogdan Teodorescu: Nu-i mogul de media.

Mircea Badea: Nu-i mogul media, n-are cum să ştie lumea din România cam ce anvergură financiară are Puiu Popoviciu şi atunci este bine că se prezintă din acest punct de vedere al informării maselor activitatea extrem de bogată şi la propriu şi la figurat a domnului Puiu Popoviciu, dar arestarea de acum n-are legătură cu speţa în sine, deci nu l-au arestat pentru că a dat 82.000 de euro pe 220 de hectare, nu de asta l-au arestat, afacerea asta într-adevăr este o potlogărie, nu mă feresc de cuvinte, asta consider, că este o potlogărie, nu de asta l-au arestat însă, l-au arestat pentru că ar fi încercat să mituiască un procuror, deci a încercat să mituiască un procuror.

Mihai Gâdea: Un tip care este, care are o avere undeva, sau nu ştiu, investiţii şi aşa mai departe la un miliard este arestat pentru o şpagă de 20.000 de euro?

Mircea Badea: Da. Ce încerc să spun este...

Radu Tudor: Nu 20.000 de euro, greşiţi, e vorba de o sacoşă cu însemnele Direcţiei Generale Anticorupţie în care se afla o şapcă pe care scrie Direcţia Generală Anticorupţie, un tricou pe care scrie Direcţia Generală Anticorupţie, calendar şi o sticlă de whisky, sacoşă care a fost dată de ofiţerul DGA reţinut pentru 24 de ore de Crăciun acelui angajat al DNA.

Mircea Badea: Deci caltaboşul se întoarce cumva, din acest punct de vedere caltaboşul se întoarce. E OK. Deci potlogăria cu terenul, repet 82.000 de euro, 220 de hectare, s-a întâmplat în 2000... hă, hă, suntem în 2009, deci dacă-l arestau pentru asta, îl arestau în ăştia nouă ani, mă gândesc, că după nouă ani... după nouă ani, au trecut foarte mulţi ani de atunci. Nu l-au arestat pentru asta, deci să fim bine înţeleşi, ci pentru această încercare de mituire. Şi aici deja lucrurile scapă din zona afectivă, adică noi cu toţii, cetăţenii obişnuiţi şi frustraţi ai acestei ţări, vrem să-i vedem pe bogaţii care s-au înavuţit prin manevre necurate sau prin ţepe de astea, pedepsiţi în vreun fel, dar trecând peste domeniul afectiv, corect, legitim din punctul nostru de vedere de cetăţeni normali, banali ai acestei ţări, ajungem în actualitate la arestare. Şi eu consider că arestarea e o chestiune de natură politică, dar aici sigur că nu pot să probez, cum a spus şi domnul Radu Tudor, dar aici n-aş fi de acord cu domnia sa, eu nu cred că-i neapărat o victimă a unui război cu un om foarte puternic în acest moment în România pe teritoriul imobiliar, domnul Dorin Cocoş, nu, cred că este pur şi simplu manevra preşedintelui României, Traian Băsescu, care aflându-se în an electoral, cu oponenţi din ce în ce mai puternici, se vede treaba, într-un an de criză unde e nevoie de un împrumut de 20 de miliarde ca să nu bage ţara de tot în gard, cu o guvernare contra naturii pe care şi-a asumat-o, e un an foarte greu pentru Traian Băsescu, e foarte probabil ca în anturajul mai ales financiar al domniei sale, pentru că să nu cumva să credem vreodată că Traian Băsescu n-are nici grup de interese, nici anturaj financiar, să fie un pic de, nu ştiu, o să spunem degringoladă, un pic de şovăială, un pic de ezitare... Or, domnul Traian Băsescu în momentul în care simte un pic de revoltă pe vasul pe care-l conduce dă un exemplu, vezi ce i s-a întâmplat lui Popoviciu, gândeşte-te ce ţi s-ar putea întâmpla ţie? Ăsta cred că-i mesajul cel mai important pe care sigur că masele largi n-au cum să-l perceapă pentru că ei nu ştiu cine-i Puiu Popoviciu. Dacă ar şti cine-i Puiu Popoviciu, şi-ar da seama că de fapt tot anturajul financiar al lui Traian Băsescu în acest moment cred că, nu ştiu, sunt cu biletele de avion în geantă şi se gândesc plec, nu plec, ce fac acum, deci eu cred că a fost un exemplu. O să spun mai multe din ce consider, fără să pot proba, desigur, poate sunt doar un sărman nebun demn de pastilaţie, o să mai spun ce consider pe parcursul emisiunii.

Mihai Gâdea: Domnule Mugur Ciuvică, domnul Puiu Popoviciu era până acum perceput în cercurile informate ca fiind un tip care are probleme. În afară de acest dosar despre care ştiam, existau suspiciuni legate de natura afacerilor sale? Şi întrebarea mea este, este singurul dintre cei care sunt bogaţi, cunoscuţi şi mai ales necunoscuţi, dintre cei care sponsorizează partidele politice, despre acest domn s-a scris în presă că a fost sponsor la diferite campanii, oamenii de afaceri, mulţi dintre ei, fac acest lucru şi este un fel de înţelegere între domniile lor şi partidele care ar putea să ajungă la guvernare de susţinere reciprocă, ca să fiu aşa, eufemistic. Domnul acesta despre care sunt suspiciuni, e un dosar, să iei câte 200 şi nu ştiu cât de hectare cu 8...?

Mircea Badea: E strigător la cer!

Mihai Gâdea: E limpede. Este singurul... care ar putea să fie conotaţia pentru care el acum împreună cu şeful unui serviciu secret sunt luaţi, băgaţi la DNA, reţinuţi pentru 24 de ore, nu ştiu, s-ar putea să scape acum, dar 24 de ore au fost reţinuţi.

Mugur Ciuvică: 24 de ore presupun că sunt luni, eu am stat doar vreo 12 şi nu mi-a fost foarte plăcut.

Mihai Gâdea: Exact, aţi trecut printr-o experienţă similară.

Mugur Ciuvică: Eu cred că e vorba despre un semnal aici şi o să vedem, primul criteriu va fi dacă el va fi arestat pentru 29 de zile sau eliberat de către Curtea de Apel, asta va fi foarte important şi vom afla în curând, într-o oră, două. Ce a spus domnul Mircea Badea. Nu este arestat pentru că a făcut acea afacere cu primăria... cu Agronomia.

Mircea Badea: În 2000...

Mugur Ciuvică: În 2000. Nu pentru asta e arestat, ci pentru că s-ar fi interesat care e stadiul dosarului său şi ar fi încercat eventual să-l şi influenţeze. Domnul acesta poate n-avea ce face acasă şi s-a interesat ce-i cu dosarul său pentru că dacă citea ziarele, de exemplu, afla că cu dosarul său nu se întâmplă nimic.

Mircea Badea: Nimic nou.

Mugur Ciuvică: Nimic nou şi nimic în general. Dosarul său a fost deschis la începutul anului 2002, după informaţiile mele. Oricum, în acea perioadă, dacă nu chiar în 2001, a început ancheta întâi la Poliţia Capitalei. În două vorbe vă spun afacerea. Nu este chestiunea de 82.000 de euro, afacerea este simplă, e reţeta prin care a fost devalizată mare parte din averea publică după revoluţie. Asociere jumătate-jumătate cu statul român al unui privat. Aşa a dispărut flota, aşa s-a făcut Megapower-ul, aşa au făcut cu parcările din Bucureşti, aşa s-a făcut cu zeci de astfel de afaceri în care inevitabil statul a pierdut tot ce a pus acolo şi e singurul care a pus ceva în afacere, iar privatul, jumătatea cealaltă a firmei, s-a îmbogăţit. Domnul Popoviciu, cu firma lui, a făcut în 2000 cu Agronomia o firmă împreună. Agronomia avea 49,88% din acţiuni, aducând în firmă şi celebrul teren de 224 de hectare, celelalte aproape 51% erau firmele domnului Popoviciu: Herăstrău International, Business Trading, Comaliment şi ASD Mioriţa nu ştiu cum, deci asta a fost afacerea, au zis domne puneţi voi terenul, noi punem mintea noastră şi finanţarea, au spus, şi know-how-ul evident şi construim acolo un supercartier. Nici măcar din câte am înţeles, nici măcar n-au pus vreun ban din buzunar, ci au luat, având terenul, firma respectivă a pus terenul gaj şi au luat credit de la bancă să înceapă lucrările.

Mircea Badea: Aşa cum alţii au luat un hotel de la stat, după care l-au gajat la bancă pentru a lua alt hotel de la stat... fraţii Păunescu.

Mugur Ciuvică: Deci asta e afacerea în sine. Afacerea asta este făcută la limita legii din mai multe motive, în afară de faptul că-i oneroasă pentru statul român, dar asta este afacerea, făcută în 2000, în 2000 s-a încheiat această afacere, statul român fiind reprezentat aici de universitatea respectivă. Apar reclamaţii, s-a discutat în Parlament, „Jurnalul Naţional" a scris zeci de pagini în perioada 2001-2002, a scris despre acest subiect, s-a sesizat Poliţia în 2001, au început o anchetă, a trecut şi pe la Procuratură, a ajuns din nou la DNA. Prin 2006-2007 s-a dat un NUP, după care a preluat-o o altă secţie de la DNA, care a zis, domne, infirmăm NUP-ul respectiv şi continuăm ancheta. Nu s-a întâmplat nimic de atunci până acum în fondul chestiunii şi aflăm aseară că-i arestat ăsta cu şeful de la „Doi şi un sfert" şi cu nu mai ştiu cine pentru că s-a interesat ce e în dosar, aşa că nu l-au arestat, aşa cum ne-am dorit cu toţii să-i vedem pe toţi arestaţi şi condamnaţi la ani grei de închisoare pe cei care au devalizat banul public, ci pentru că s-ar fi interesat de dosar şi ar fi dat 20.000, i-ar fi promis 20.000 de euro sau o şepcuţă procurorului care se ocupa de...

Mircea Badea: O sticlă de whisky sau de nişte caltaboşi, ca în episodul trecut.

Mugur Ciuvică: ...de chestiunea respectivă. Pornind de la lucrul acesta, eu cred că-i mai degrabă un semnal dat. Într-adevăr, semnalul e dat zonei de afaceri, e an electoral, criza e criză, fonduri puţine, poate să fie şi în sensul ăsta...

Radu Tudor: Terenuri n-au mai rămas cine ştie ce...

Mugur Ciuvică: ...semnalul, domne avem nevoie.

Mircea Badea: Dar şi oameni politici au recepţionat semnalul ăsta. Ştiţi cine a recepţionat semnalul ăsta puternic de la PD-L? L-au recepţionat Videanu, l-a recepţionat Blaga, l-a recepţionat Berceanu, foarte rău l-a recepţionat.

Mugur Ciuvică: Dar l-a recepţionat şi Traian Băsescu chiar. Domnul Popoviciu în general, dar şi în afacerea asta, dar şi în alte afaceri, el a fost complet transpartinic, nu l-am văzut cu partipriuri, nu a fost cu PSD-ul sau cu PNL-ul, sau cu PD-L-ul, a fost cu toţi.

Radu Tudor: De-aia am spus, cu cele trei partide, puterea lui financiară i-a permis.

Mugur Ciuvică: Se bănuieşte că Traian Băsescu vrea să folosească asta politic împotriva celor două partide de opoziţie, cele două partide care pot să contracandideze.

Mihai Gâdea: Iertaţi-mă că vă întrerup, v-am ascultat cu foarte multă atenţie şi expunerea dumneavoastră este extrem de documentată şi de coerentă, însă aici această poveste, pentru că pe mine mă interesează când mă uit şi încerc să văd cui serveşte. Această poveste poate să se lipească foarte bine de Guvernul Adrian Năstase, guvern în timpul căruia s-a făcut această afacere ...

Mugur Ciuvică: Sau de Guvernul Tăriceanu.

Mihai Gâdea: Sau de Guvernul Tăriceanu, se lipeşte mult mai uşor de PSD sau de PNL decât s-ar putea lipi de PD-L.

Mugur Ciuvică: Dacă mai îmi daţi un minut, vă explic.

Radu Tudor: Toate aprobările pentru acest proiect de un miliard de euro sunt date de Primăria Capitalei.

Mugur Ciuvică: Exact şi...

Mihai Gâdea: Când primar general era Traian Băsescu.

Mugur Ciuvică: În anul 2001, printr-o hotărâre a Consiliului General al Capitalei, cele 224 de hectare au fost scoase din circuitul agricol şi trecute în intravilan. E prima condiţie ca să poţi să construieşti.

Mircea Badea: Să faci din livadă mall.

Mugur Ciuvică: E făcută de Primăria lui Traian Băsescu. În 2003, Primăria Capitalei, prin Direcţia de utilităţi publice condusă de domnul Murgeanu, a avizat finanţarea, pentru că i-au făcut şi utilităţile în chestiunea aceasta, nu s-a luat degeaba terenul pe gratis, Primăria a plătit acolo să tragă canalizarea.

Mihai Gâdea: Asta când era domnul Traian Băsescu în opoziţie şi era primar general.

Mugur Ciuvică: Şi era primar general al Capitalei.

Mircea Badea: Bine, scepticii vor spune păi aşa e legea.

Mugur Ciuvică: În 2005, consilierii aprobă această finanţare şi în 2006 s-au făcut şi lucrările de tragere acolo a utilităţilor. Pe de altă parte, tot în 2003, când îi aproba aceste lucruri domnului Popoviciu, Răzvan Murgeanu lucra pentru firma Comaliment ca expert, expert pentru Comaliment, una dintre firmele lui Puiu Popoviciu.

Radu Tudor: Colabora, că era angajat la primărie şi ...

Mugur Ciuvică: Colabora şi la emisiunea „Vorbe grele" a domnului Ciutacu, în campania electorală din vară, domnul Murgeanu a fost întrebat e adevărat că ai lucrat? Nu, domne, n-am lucrat niciodată. A apărut în „Gândul" a doua zi, au apărut fişele fiscale din care rezultă că domnul Murgeanu a încasat, în 2003, 350 de milioane de lei vechi de la Comaliment pentru expertiza...

Mircea Badea: Aşa cum Dorin Marian era expert la Patriciu.

Mugur Ciuvică: Sigur că da.

Mircea Badea: Pe sistemul expert...

Mugur Ciuvică: Experţi... Aşa că dacă Traian Băsescu duce scandalul ăsta mai departe de un simplu semnal de 24 de ore pentru Puiu Popoviciu şi alţi oameni de afaceri, s-ar putea să-şi rupă un picior din chestia asta pentru că nu are cum să nu se ajungă în afacerea asta şi la colaborarea cu Primăria Capitalei.

Mircea Badea: Sigur că acum, deontologic, folosim acest cuvânt, eu îl folosesc cu ghilimelele de rigoare, deontologic se vor chinui foarte tare să facă multă propagandă şi să-l lipească pe Puiu Popoviciu de două partide care-i vor fi opozanţi lui Băsescu în campania electorală, dar el este la fel de lipit chiar de Traian Băsescu, eu nu cred că Traian Băsescu însuşi.

Mihai Gâdea: Din ce prezintă domnul Ciuvică aici, deci încă o dată, în 2001 era o hotărâre a Consiliului General al Capitalei cu cele 224 de hectare...

Radu Tudor: Cărora li s-a dat aviz să se transforme din livadă de piersici în mall...

Mugur Ciuvică: În teren construibil.

Radu Tudor: ...fără avizul primăriei, nu se putea muta o piersică de acolo.

Mugur Ciuvică: Între timp, nu am eu aici notat exact anul, Primăria Capitalei a dat PUZ-ul aşa cum şi l-a dorit domnul Popoviciu, deci toate autorizaţiile de construcţie acolo au fost date de Primăria Capitalei.

Mircea Badea: Lăsând la o parte aceste autorizaţii concrete, de organigramă, Traian Băsescu nu cred că poate nega relaţia lui personală cu Puiu Popoviciu, lăsând la o parte aceste acte ale primăriei, aşa cum domnul Videanu nu poate nega o foarte bună relaţie cu domnul Popoviciu, că doar de-aia au fost împreună la Cannes sau la Saint Moritz, de exemplu, aşa cum eu aş vrea să am atâţia euro de câte ori a fost domnul Berceanu la domnul Puiu Popoviciu la prânz, de exemplu, deci Puiu Popoviciu este lipit din, ca să zic aşa, este glutabil de toate zonele politice din România pentru că e un personaj de o asemenea anvergură financiară, deci din punct de vedere financiar e ca şi cum l-ar fi băgat acum, l-ar fi reţinut pe Ţiriac, deci este comparabil ca anvergură financiară.

Radu Tudor: Şi fără să fie vreo acuzaţie...

Mihai Gâdea: Staţi puţin, ca anvergură financiară, însă pe băiatul ăsta au de unde să-l ia, pentru că din câte înţeleg, afacerile...

Mircea Badea: Păi nu vezi că n-au? Deci nu l-au luat pentru afacerea pe care a făcut-o. A vorbit el printr-un intermediar cu un băiat de la noi ca să-l influenţeze, nu l-au luat pentru ce a făcut, pentru livadă, nu l-au luat pentru că a tăiat piersicii şi a făcut ....

Mihai Gâdea: Cum vă sună această afacere?

Mircea Badea: Deci nu l-au luat pentru business.

Bogdan Teodorescu: Eu revin la obsesiile mele. Există o singură temă a acestui an şi tema acestui an este realegerea lui Traian Băsescu. Nu există nicio altă temă, nu există nimic important în... Aţi făcut matematică şi ştiţi foarte bine treaba asta, cum introducem cazul Popoviciu în tema majoră, alegerea lui Traian Băsescu? Cum intră acest lucru acolo? Şi acest lucru poate intra acolo pe două sau pe trei căi. Prima cale este expunerea pe care o face domnul Badea, aceea că simte că lumea nu mai e foarte, nu răspunde foarte tare la apel şi nerăspunzând foarte tare la apel, îi readuce la ordine. A doua variantă este, cred că a spus-o domnul Tudor, aruncarea de perdele în ceaţă. Aruncarea perdelei de ceaţă ca să acoperim Fondul Monetar, să acoperim diverse chestii, să ne uităm cu ochii ţintă-n televizor pe subiectele astea. Mai există o a treia variantă, aceea de a avea diverse semnale diverselor persoane. Asta cu semnalele eu am o problemă, ştiţi cum e, în general când dai semnal, omori calul ca să înţeleagă Făt-Frumos, aici e invers, l-au omorât pe Făt-Frumos ca să înţeleagă calul! Ceea ce este uşor anormal.

Radu Tudor: Herghelia.

Bogdan Teodorescu: Exact, adică ai dat...

Radu Tudor: Trebuie să înţeleagă contributorii de campanie cine-i şeful.

Mircea Badea: Aici vă pot contracara uşor. Eu cred din ce văd, mie mi se pare că Puiu Popoviciu nu prea mai răspunde la comenzi de mult timp.

Bogdan Teodorescu: Nu, dar el e Făt-Frumos, nu-i calul.

Mircea Badea: E Făt-Frumos, dar oficiosul, „Evenimentul Zilei" i-a lansat multe semnale de atenţionare de-a lungul vremii, adică sunt multe articole de primă pagină în „Evenimentul Zilei", Puiu Popoviciu a făcut, Puiu Popoviciu a dres.

Radu Tudor: Da.

Bogdan Teodorescu: Staţi puţin, aici înseamnă că avem de-a face cu o pedeapsă, nu cu un semn al...

Mircea Badea: Pedeapsă care poate fi şi semnal.

Bogdan Teodorescu: Nu, că semnalul e către ăilalţi de sub el, ăia mai mici decât el, deci nu dai semnalele lui amare ca să-i loveşti pe ăia mici, dai semnalele ălora mici ca să-l loveşti pe ăla mare. E cineva în spatele lui Puiu Popoviciu?

Radu Tudor: El însuşi şi banii lui.

Bogdan Teodorescu: Exact, deci tu loveşti capătul liniei, or, şi eu acum vin cu a patra ipoteză...

Radu Tudor: Poate trebuie înlocuit capul.

Bogdan Teodorescu: Nu. Eu acum vin cu a patra ipoteză pe care totuşi daţi-mi voie să v-o spun şi care ţine efectiv de latura umană. Noi suntem obişnuiţi ca să judecăm oamenii politici ca şi cum ar fi computere. Ar fi programe de calculator. Şi dacă Traian Băsescu şi-a pierdut nervii, dacă Traian Băsescu s-a enervat pe un refuz al cuiva şi a zis ia să vedem domne cine are muşchii mai mari, fiind că o reacţie de pierdere a nervilor este cazul Elena Băsescu. Este o reacţie de pierdere a nervilor, stimularea acelei poveşti, upgradarea acelei poveşti până la intensitate este un caz de pierdere a nervilor, adică vă puneţi voi cu mine? Vii tu, Alina Mungiu, să-mi spui mie ce am de făcut şi ce n-am de făcut? Îmi dai tu mie lecţii apropo de fii-mea? Uite facem aşa, hai să vedem aveţi curaj? Şi după aia ar veni tot PD-L-ul vorba aia pe coate şi pe genunchi să-i spună vă votăm şefu', să trăiţi, numai nu fi supărat. Acum s-ar putea să fie al doilea moment fiindcă trebuie să vorbim un lucru şi trebuie să vorbim politică, la acest moment Traian Băsescu are o problemă foarte mare şi problema foarte mare se numeşte Crin Antonescu. Apariţia unui personaj care poate fi periculos, eu nu spun că este periculos acum, fiindcă aş fi ridicol, dar este un personaj care ar putea să-l încurce foarte tare, or, din acest moment s-ar putea ca dincolo de orice fel de raţiuni strategice, de oameni care stau cu rigla de şah, cu rigla pe hârtia milimetrică şi fac planuri s-ar putea să fie şi panică, s-ar putea să fie şi nervi, s-ar putea să fie şi frică. Şi din toate aceste motive să se ajungă la o escaladare a unei decizii fără a se gândi foarte mult la toate consecinţele pe care desigur că dumneavoastră le puteţi diseca în seara aceasta şi puteţi ajunge la concluzii foarte interesante la care poate şeful statului sau altcineva n-a ajuns la aceste concluzii fiindcă pur şi simplu se află într-un moment delicat. Repet o cifră pe care o spun de fiecare dată, 35% zic da, 31% zic nu la Traian Băsescu. E o cifră foarte rea, e o cifră foarte rea şi asta este înainte de a apărea, de a apărea personajul Antonescu.

Mihai Gâdea: Şi este înainte de a apărea criza şi este înainte în forma asta şi înainte de a apărea împrumutul cu FMI şi înainte de a ni se spune că e vorba de 20 de miliarde şi este înainte de a ni se spune că trebuie să dăm banii ăia înapoi şi este înainte de a afla că acest împrumut mai mare decât împrumutul pe care-l aveam pe vremea lui Ceauşescu şi asta este înainte de această campanie electorală în care nu mai ştim ce poate apărea.

Mircea Badea: Sau poate în urma premierului Emil Boc, DNA s-a scuturat de orice fel de jug politic şi acum, complet dezinhibat... crede cineva în varianta asta?... Bănuiesc că nu...

Bogdan Teodorescu: A şasea variantă este că justiţia e independentă şi merge unde vede cu ochii.

Mihai Gâdea: Eu îmi pun o întrebare. Dacă domnul Popoviciu sau domnul care a fost la Doi şi un sfert ies pe uşa aia pe care o vedem noi acolo şi spun nişte lucruri neaşteptate pentru că i-au lăsat nervii după 24 de ore în care au fost audiaţi şi ţinuţi la DNA şi spun nişte lucruri pe care nu le-ar aştepta chiar cei care ar fi bucuroşi de această... ar fi posibil Radu Tudor?...

Radu Tudor: Imposibil din punctul meu de vedere. Unul are o educaţie militară de om obişnuit să păstreze secretele în principal pe cele mai murdare iar cel de-al doilea nu poate deschide gura ca să piardă 2 miliarde de euro. Preferă să tacă şi să accepte această umilinţă a unei rivalităţi în plan financiar cu apropiaţi ai preşedintelui Traian Băsescu şi acceptă umilinţa de a fi reţinut şi târât în faţa camerelor de luat vederi într-un an cu alegeri, să fie miză, să fie o sperietoare pentru oamenii de afaceri care trebuie să contribuie numai într-un singur loc, decât să deschidă gura. Puiu Popoviciu dacă va fi eliberat în seara asta rămâne cu această pată extraordinară pe biografia lui şi pe modul lui de a face afaceri, dar rămâne cu două miliarde de euro.

Mircea Badea: Da, dar cu o diferenţă faţă de Dinu Patriciu care a păţit cumva acelaşi episod. Şi anume că Dinu Patriciu avea o dimensiune publică, Puiu Popoviciu n-are. Pe Popoviciu dacă-l plimbăm de-aici la Satu Mare doar dacă ne întâlnim cu Radu Berceanu sau cu Adrian Năstase să zică aaaa... ce faci Puiule? În rest...

Radu Tudor: Sunt oameni care spun că Puiu Popoviciu plăteşte şi preţul susţinerii lui Sorin Oprescu pentru PMB în anul 2008. Nu ştiu sigur dacă este aşa dar sunt persoane care pot să afirme lucrul acesta spunând, dacă-i nevoie prezentăm şi dovezi. Că l-a sprijinit pe Sorin Oprescu. Că a pus o miză pe el, sătul probabil de exclusivitatea pe care anumite cercuri politice o luaseră pentru afacerile de la PMB.

Mircea Badea: E posibil. Dar nu cred că din saturaţie faţă de anumite zone politice ci pur şi simplu din faptul că are instinct. Şi-a dat seama că va câştiga.

Radu Tudor: Şi pentru că repet, afacerile erau sufocate doar de un anumit cerc din care el nu făcea parte.

Mihai Gâdea: Domnul Mugur Ciuvică, domnul Puiu Popoviciu am văzut în principiu cam ce afaceri are. Am văzut cam ce gen şi cu cine a făcut aceste afaceri. Credeţi că-i posibil ca în situaţia în care este să-l tragă după sine şi pe alţii?

Mugur Ciuvică: Eu am îndoieli că acest scandal va continua foarte mult. Eu încă am impresia că rămâne un semnal. Chiar dacă e dat cum spune domnul Bogdan Teodorescu, că n-ar trebui să fie dat la capul listei. Este un semnal pentru ceilalţi, e un semnal pentru el. Vezi ce ţi se întâmplă? Acum ai stat 24 de ore, vezi că s-ar putea data viitoare să stai mai mult. Eu nu văd chestiunea asta înaintând foarte mult. Repet, principalul motiv este că nu are cum, o anchetă serioasă nu are cum să nu ajungă în zona PD-L. E posibil şi asta, din partea domnului Traian Băsescu, ca el să admită acum sacrificarea unor colegi de-ai lui, subalterni de-ai lui din PD-L. Dar senzaţia mea din ce am văzut, este că lucrurile vor rămâne la... şi fac un pronostic acum, vor rămâne la nivelul de semnal. Pentru că Traian Băsescu câştigă în momentul ăsta din ceea ce s-a întâmplat până acum. Nu cred că are nevoie să tragă mai mult de la Puiu Popoviciu. Cum se spunea, dacă-l ascultă din 2008, păi au acolo materiale să ţină presa două luni de-acum numai cu transcrierile convorbirilor telefonice, cu diverşi politicieni şi sigur că o să le selecteze pe cele cu cei de la PSD în primul rând dar sunt convins că găsesc şi pe la PNL nişte convorbiri.

Mircea Badea: Şi poate că avocatul care este Dan Apostol şi care a fost chiar avocatul preşedintelui Traian Băsescu în dosarul Flota...

Mugur Ciuvică: Rezolvă şi cazul...

Victor Ciutacu: Bună seara.

Mihai Gâdea: Cu cine avem de-a face în acest caz. Puiu Popoviciu ce fel de personaj este?

Victor Ciutacu: Personaj bogat cu succes în toate regimurile politice din România.

Mihai Gâdea: E o formă de...

Victor Ciutacu: E un personaj foarte influent, un personaj la cârciuma căruia erau aseară negociatorii FMI. Spre exemplu.

Mircea Badea: La Casa Doina.

Victor Ciutacu: Aseară în timp ce domnul Puiu Popoviciu dădea cu subsemnatul la DNA, în localul domniei sale serveau masa negociatorii FMI care tocmai plecaseră de la domnul Traian Băsescu. E aşa, o... dar vreau şi eu să vă întreb... eu remarc două coincidenţe stranii. Întotdeauna sunt nişte coincidenţe stranii. Prima dintre ele, nu cumva pe domnul Puiu Popoviciu l-au săltat cu ocazia summit-ului procurorilor, când era procurărimea din toată lumea la Bucureşti şi trebuia să...

Radu Tudor: L-au săltat de Ziua Poliţiei.

Victor Ciutacu: A doua la mână, de când cu scandalul ăsta al domnului Popoviciu care sigur, e un scandal mai mult pour le connaiseur, mai vorbeşte de şcoala aproximativă a domnişoarei Băsescu din America? Sau a ajuns a opta ştire? Că am numărat azi... în jurnalele de ştiri, ştirea cu care începeau ieri, respectiv faptul că domnişoara Băsescu a făcut un schimb de experienţă prin America, pe la o universitate înfrăţită cu româno-americana, care era prima ştire, şi că tăticul a minciunit din nou, s-a transformat în a opta ştire, că primele 7 se ocupă de domnul Puiu Popoviciu şi de acoliţii domniei sale. Am auzit strigat pe post...

Mircea Badea: Eu nu cred că puteau să aresteze de talia financiară a lui Puiu Popoviciu doar ca să ajungă ştirea cu şcoala domnişoarei Băsescu pe locul 8. Să-ţi faci un duşman pe viaţă...

Victor Ciutacu: De ce să-ţi faci un duşman pe viaţă? Vrei să-ţi citesc din domnul Dan Constantin pe care-l respect ca pe o icoană? E cel mai redactor-şef dintre redactorii şefi de la JN. Oamenii de afaceri după ce petrec 24 de ore la arest, devin mai sensibili, mai toleranţi. Şi atunci...

Mircea Badea: Cu excepţia lui Dinu Patriciu.

Victor Ciutacu: ... e un citat aproximativ din colegul meu Dan Constantin. Şi atunci, după ce devin mai sensibili răspund mai cu căldură unor tentaţii cum ar fi să le administreze cineva parcările din mall-urile cele mari, cum ar fi să-şi cedeze anumite procente din business-uri, sigur, în interese comerciale şi la preţul pieţei, stabilit în momentul... imediat după ieşirea din arest. S-au mai întâmplat în România.

Mugur Ciuvică: E o altă teorie care circulă dar fiind pur speculativă nu m-am referit la ea.

Victor Ciutacu: Eu am învăţat de la Mircea Badea. Întotdeauna discut despre planeta Marte. Nu România.

Mugur Ciuvică: Este şi varianta asta că de fapt este un fel de strâns cu uşa. Un şantaj. Dom'ne vezi că ai de cedat nişte...

Bogdan Teodorescu: E an electoral domnul Mugur Ciuvică.

Victor Ciutacu: Da. Costă totul.

Bogdan Teodorescu: E an electoral şi nu cred că se riscă aşa ceva.

Mugur Ciuvică: Ba se riscă tocmai că e an electoral.

Victor Ciutacu: Da, dar Puiu Popoviciu nu-i cel mai fălos dintre oamenii de afaceri din România la nivel de imagine publică. Dacă voiai să-ţi faci campanie electorală cu arestare mişto o făceai cu unul din ăia din Top 300. Care se dau în poze.

Radu Tudor: Puiu Popoviciu este în primii 3 din Top 300.

Victor Ciutacu: Tu ştii că noi am căutat azi o zi întreagă o poză cu Puiu Popoviciu şi n-am găsit-o?

Radu Tudor: Nu aţi sunat unde trebuie. Am şi lista societăţilor...

Victor Ciutacu: Ai şi lista? Păi parcă erai editorialist la JN. Trebuia şi tu să te oferi să ne ajuţi.

Bogdan Teodorescu: Eu încerc să vă spun şi un alt lucru. Toată această construcţie pe care o avem în faţă, cu strâns cu uşa, dat semnale, cu speriat... mai are o componentă care s-a văzut de-a lungul istoriei de nenumărate ori. În secunda în care tu-ţi arăţi muşchii astfel faţă de un personaj cu care zona iniţiată ştie că ai avut relaţii de amiciţie, zona iniţiată are două reacţii. Prima, se repliază şi se sperie. Şi zice aoleu, să nu ne vină şi nouă rândul. A doua întrebare este ce facem? Stăm 5 ani cu el şi ori de câte ori se scoală cu faţa la cearşaf ne plimbă pe fiecare la DNA?

Mugur Ciuvică: Şi atunci de ce a făcut-o? Că e logic ce spuneţi.

Bogdan Teodorescu: Eu insist să spun că una din caracteristicile omului politic este că poate să şi greşească. Eu insist să spun că acest lucru se întâmplă. Au fost oameni mult mai tari ca al nostru om politic care au greşit. Napoleon a greşit la Waterloo foarte grav. Şi era un geniu. Oamenii politici greşesc. E foarte posibil ca în această analiză a noastră să nu luăm în calcul tensiunea la care este supus omul politic Traian Băsescu în acest moment...

Mircea Badea: E foarte mare dar eu nu cred în scenariul dumneavoastră şi vă spun de ce. Pentru că partea asta a doua, care s-ar putea îndârji pe sistemul vai, ce facem, stăm 5 ani cu ăsta? Da. Pentru că natura noastră mioritică exclude acest gen de sentiment sau de pornire.

Mugur Ciuvică: Nu-i mioritic aici, e strict business. Oamenii ăia şi-au făcut averile şi-şi fac în continuare banii din afaceri cu statul. Dacă înţeleg că statul e Traian Băsescu şi e şi atât de puternic încât dacă-l supără se duc măcar 24 de ore pe la puşcărie, atunci vor fi mult mai generoşi cu reprezentanţii statului.

Bogdan Teodorescu: Sau nu.

Victor Ciutacu: Ei între ei ştiu. Dom'ne Puiu e jupân. Dacă l-au luat şi pe Puiu înseamnă că noi suntem frunze-n bătaia vântului.

Mircea Badea: Exact asta am spus şi eu.

Victor Ciutacu: Nu e un semnal pentru opinia publică cât este semnal pentru opinia mai puţin publică din lumea business-ului.

Mihai Gâdea: Avem din nou imagini, aşteptăm să vedem dacă vor ieşi încătuşaţi sau liberi...

Victor Ciutacu: Cine să iasă încătuşat, cetăţeanul american Puiu Popoviciu?

Mihai Gâdea: Şi ce... a fost acela Treptow care a stat nu ştiu câţi ani în pârnaie în România. Care-i problema? Faptul că-i cetăţean american ce?...

Mircea Badea: Dosarul e instrumentat de domnul Ţuluş?

Mihai Gâdea: Hai să facem pariu. Iese de-acolo liber?

Victor Ciutacu: Eu zic că-i ajung 24 de ore.

Mircea Badea: E cinic să faci pariu cu soarta în închisoare a unui cetăţean al României.

Victor Ciutacu: Stai că nu-i în închisoare.

Mircea Badea: În arest.

Mugur Ciuvică: Acuzaţiile sunt atât de subţiri încât teoretic ar trebui să iasă.

Victor Ciutacu: Dom'ne, dacă şpaga aia despre care se vorbeşte e aia care s-a dat pe surse, o şapcă, o sticlă de whisky şi nu mai ştiu ce... iertaţi-mă, de Crăciun şi de Paşti trebuie să arestezi un sfert de Românie.

Mugur Ciuvică: (...) şi prin nu ştiu ce intermediari şi toată acuzaţia se bazează pe convorbiri telefonice şi pe interceptări...

Victor Ciutacu: Totul se bazează pe convorbiri telefonice.

Mugur Ciuvică: Păi şi de-aia nu ţine nimic în instanţă. De-aia nu avem nici un corupt condamnat în România.

Mircea Badea: În momentul în care dai o hotărâre judecătorească o dai pe fapte nu o dai pe vorbe. Că poate eram beat şi am vorbit prostii la telefon. Dar asta nu înseamnă că le-am şi făcut. Lumea care a deschis televizoarele mai târziu s-ar putea să creadă că noi aici îi luăm apărarea domnului Puiu Popoviciu care e o victimă. Nu. Dar această reţinere a domniei sale în sens penal desigur, nu are legătură cu substanţa dosarului care datează din 2001 referitor la japca terenului de 230 ha.

Victor Ciutacu: De ce domnii procurori nu au simţit nevoia să-l întrebe pe domnul Becali care am înţeles că a făcut plângerea...

Mircea Badea: În 2001.

Victor Ciutacu: În 2001. De ce nu l-au deranjat? Ei nu l-au deranjat decât în cazul valiza pe domnul Becali. Acum văd că dintr-o dată îşi aduce aminte Procuratura din România că domnul Becali s-a considerat prejudiciat acum 7 ani.

Mircea Badea: Dar ei nu l-au reţinut pentru asta. L-au reţinut pentru că a încercat să mituiască nu ştiu ce procuror.

Victor Ciutacu: Un procuror ca să închidă dosarul în care-i făcuse plângerea Becali.

Mircea Badea: Dosar care, era la fel. Zace prin sertare de 8 ani. Adică ce era aşa de urgent?

Victor Ciutacu: Au apărut nişte fapte luminoase aşa, dintr-o dată?...

Mircea Badea: Ce l-a determinat pe Puiu Popoviciu să încerce disperat cu sacoşica... auzi, Puiu Popoviciu la anvergura lui financiară să încece să-l mituiască pe un procuror cu sacoşica. Ce-a apărut aşa de sperios prin dosarul domnului Puiu Popoviciu?

Victor Ciutacu: Până acum n-au avut dreptul să-i scoată dosarul din sertar. Acum au primit dreptul şi chiar îndemnul.

Mircea Badea: Domnul Ţuluş... la secţia lui Ţuluş... Tu ai lipsit, ai venit mai târziu...

Victor Ciutacu: Eu am fost cu intelectualii. Cu Serghei Mizil.

Mircea Badea: Poate că justiţia din România s-a scuturat de (...) politic şi...

Victor Ciutacu: Cu ocazia summit-ului procurorilor şi a zilei Poliţiei.

Mircea Badea: Exact. Şi atunci devine insensibilă la altceva decât la litera şi spiritul legii.

Victor Ciutacu: Dar aţi văzut reacţia domnului Boc astăzi când l-au întrebat în gura liftului? Nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu... parcă nu domnia sa îl numise. Dom'ne, este numit prin hotărârea primului ministru şi a fost des numit tot prin hotărârea primului ministru.

Mihai Gâdea: Aş vrea să facem o scurtă paranteză. Ieri la întâlnirea procurorilor a fost şi primul ministru. În mod normal nu aş face nici un fel de referire, statura unui om e un lucru pe care nu-l poţi schimba, e un lucru de care nici măcar nu te poţi amuza. Eleementele de natură fizică sunt lucrurile cu care ne-a lăsat Dumnezeu. Este însă un lucru pe care putem să-l comentăm. Faptul că domnul Emil Boc pentru motive pe care nu le ştiu, s-a ridicat pe vârful degetelor. Era pe vârful pantofilor pentru a încerca să aibă o statură mai înaltă. Sigur, fiind aşezat într-un mod extrem de nefericit, lângă procurorul general, doamna Kovesi care e o persoană înaltă. Domnul Bogdan Teodorescu ce spune povestea asta dincolo de... că şi Napoleon era mic de statură şi nu cred că face nimeni mişto de el că-i mic de statură.

Bogdan Teodorescu: Şi a îngrozit toată Europa. Am discutat despre acest subiect şi e o vorbă clară, să te ferească Dumnezeu de omul complexat care ajunge în frunte. La acest moment noi avem de-a face cu un personaj care are o problemă, un complex evident pe care încearcă să şi-l mascheze în felul acesta, absolut trist, un prim-ministru care stă pe vârfuri...

Mircea Badea: Are şi el o şuviţă. Că despre asta-i vorba, despre şuviţa lui Emil Boc.

Bogdan Teodorescu: Dacă totuşi reuşim să-l realegem pe domnul Traian Băsescu şi dacă reuşim să trecem de această epocă probabil că doamna Kovesi, domnul Boc rămânând prim-ministru, că trebuie să stea uşor ciucită domnia sa...

Mircea Badea: Pe vine.

Bogdan Teodorescu: ... ca să nu-l mai deranjeze cu înălţimea. După cum s-ar putea ca o bună parte din demnitarii români să-şi facă o tunsoare în formă de potcoavă ca şeful statului pentru ca lucrurile să nu mai aibă nici un fel de relevanţă negativă. Partea jenantă a acestei probleme este că noi suntem conduşi de un om care într-un moment de acest tip are această pornire.

Victor Ciutacu: Această preocupare.

Bogdan Teodorescu: Sau preocupare. Problema este...

Radu Tudor: V-aş ruga să fiţi îngăduitor cu el pentru că a făcut şeful statului, în direct la TV, la o altă reuniune cu procurorii - culmea - mişto de el.

Bogdan Teodorescu: Că-i mic?

Radu Tudor: Că-i mic şi nu ajunge la tribună. Preşedintele Traian Băsescu era la o tribună foarte înaltă şi a început să râdă. Şi a spus, dacă ai nenorocul să te fi născut un pic mai scund decât doamna procuror general Kovesi ai o veritabilă problemă să vorbeşti de la acest microfon.

Victor Ciutacu: Asta vorbea acest Schahar O'nell al politicii româneşti, care-i Traian Băsescu.

Radu Tudor: S-a întors şi s-a uitat aşa, la masa unde era Boc şi a început să rădă şi a zis: hă-hă-hă, să-l vedem pe primul ministru cum va vorbi de la această platformă.

Victor Ciutacu: Şi nu a mai vorbit săracul.

Radu Tudor: Moment în care toată sala a izbucnit în râs, de umilinţa acelui om.

Bogdan Teodorescu: Foarte frumos. Care a rămas foarte fericit acolo pentru că-i prim-ministru.

Radu Tudor: Oricât aş fi încântat de incompetenţa înăscută a domnului Emil Boc nu pot să nu-i iau apărarea când preşedintele face mişto de el pentru statură.

Victor Ciutacu: Un om care suportă atâtea umilinţe de la alt om nu merită pic de compasiune.

Bogdan Teodorescu: La acel moment, un individ normal la creieri se ducea la tribună şi ori îi transmitea domnului Traian Băsescu diverse lucruri legate de diverse origini şi alte lucruri... ori îşi dădea demisia ori făcea altceva. Nu înghiţea în linişte şi cuminţenie.

Mihai Gâdea: Aş vrea să fac o specificare. Aţi spus că un om normal la creieri. Cred că primul ministru e un om normal însă, cred că că elementele de umilinţă la care se supune... e problema domniei sale.

Mugur Ciuvică: Umilinţa este o chestiune. Dar pentru mine mai are o semnificaţie chestia asta. Domnul Emil Boc ne minte şi faţă de statura lui. Nu ajunge că ne minte cu FMI, cu reforma, nu ajunge că ne-a minţit că dă salarii la profesori şi nu le-a dat, nu ajunge că a minţit că măreşte pensii şi nu le-a mărit. Vrea să ne mintă şi cu statura lui. Se ştia că se face o poză şi a vrut să pară mai înalt în poza aia decât e în realitate. Omul ăsta are şi minciuna în sânge, în afară de umilinţă...

Radu Tudor: E lângă procurorul general...

Victor Ciutacu: Dom'ne, are o preocupare constantă. Eu am publicat pe blogul meu o altă poză în care s-a dus la BNR prima dată şi când a ieşit la declaraţii cu domnul Isărescu şi au venit ăia cu microfoanele s-a dat cu o treaptă mai în spate şi în poză e mai înalt decât Isărescu. Omul ăsta e marcat de chestia asta. Domnul Boc, atenţie la mine, cum zice domnul Valentin Stan, dom'ne, lumea nu v-a ales pentru că sunteţi înalt primar al Clujului. Preşedintele nu v-a pus prim-ministru pentru că sunteţi înalt. Pentru că sunteţi umil, băiat de treabă, pentru că...

Radu Tudor: Şi pentru că a zis că nu a găsit altă soluţie în PD-L după plecarea lui Theodor Stolojan.

Victor Ciutacu: Da. Că nu a găsit unul mai înalt.

Mugur Ciuvică: Uitaţi-vă la poză, că e un caraghios absolut. Îl comparaţi cu doamna Kovesi. Dar comparaţi-l cu domnul din stânga care e chiar un pic mai micuţ decât el şi stă liniştit pe călcâie nu se ridică pe vârfuri.

Victor Ciutacu: Voi aţi văzut poza aia dumnezeiască de la învestirea domnului Dan Nica, de la Cotroceni? E o poză pe blogul lui Cristian Şuţu de la Cotidianul, în care domnul Emil Boc pentru prima oară în viaţă se uită de sus la domnul Vida de la Curtea Constituţională.

Mugur Ciuvică: Cu dispreţ.

Victor Ciutacu: Se uită aşa, cu dispreţ în jos. Deci domnul Vida a avut ghinionul să fie ceva mai mic decât domnul Boc. Deci omul ăsta are o problemă care-l marchează, e steaua din fruntea domniei sale.

Mihai Gâdea: Domnul Bogdan Teodorescu e o guvernare care stă pe vârfui încercând să pară ce nu este?

Bogdan Teodorescu: E o guvernare neasumată. Ce face domnul Emil Boc, probabil să specialiştii în psihologie pot să vorbească mai mult decât pot spune eu, domnul Emil Boc nu-şi asumă propria sa persoană. Domnul Emil Boc... am mai vorbit la emisiune, domnul Emil Boc trăieşte o tragedie. E un personaj tragic ale cărui întregi valori sunt tot timpul terfelite de un şef pe care el îl acceptă pentru că l-a adus la acest nivel. Şi fiindcă doreşte să rămână la acest nivel, doreşte să fie prim-ministru al României, doreşte să joace acest rol... şi domnul Emil Boc înghite orice. Înghite orice, având în acelaşi timp propriile sale spaime şi propriile sale tristeţi. Aceasta-i o dovadă a tristeţii. Pentru că un om asumat a înţeles că asta este, la înălţimea asta a ajuns... repet, unii suntem înalţi, unii suntem mici, unii graşi, unii avem ochelari, unii platfus, unii chelie, unii suntem peltici... fiecare om are problemele lui. Dacă tu nu-ţi asumi propria ta fiinţă cu bunele şi relele tale, tu nu poţi în nici un caz să te reprezinţi pe tine, darămite să conduci un colectiv, darămite să conduci o naţiune? Dumneavoastră vă daţi seama pe mâna cui am ajuns? Ne întoarcem la întrebarea aia pe care am pus-o la dumneavoastră în emisiune. Dumneavoastră vă daţi seama cum arată cei cinci oameni care conduc România? Uitaţi-vă şi dumneavoastră cum arată. Şi nu contează că-i mic, că-i mărunt, contează că acest lucru contează pentru el. Asta e lucrul dramatic la care noi suntem martori.

Mircea Badea: În schimb domnul Traian Băsescu e dezinhibat complet.

Victor Ciutacu: A avut şi dânsul povestea cu şuviţa. Care l-a marcat...

Mircea Badea: A avut-o. Dar între timp s-a dezinhibat. Acum îl ia la picior pe domnul Emil Boc că-i mic, pe Crin Antonescu pentru că se vopseşte pe păr şi mă rog... şi-atunci înţeleg că şi-a depăşit condiţia din timpul şuviţei în acest fel.

Bogdan Teodorescu: Să ştiţi că din punctul meu de vedere, tentativa doamnei Udrea de a deveni ministru este tot o neasumare. Tentativa doamnei Elena Băsescu de a deveni europarlamentar e tot o neasumare. Fiindcă aceşti oameni, fiecare... au ridicatul lor pe vârfuri. Domnul Emil Boc crede că-i mic şi se ridică pe vârfuri. Doamna Udrea probabil că are nemulţumiri din tinereţe şi încearcă să fie ministru ca să-şi acopere aceste nemulţumiri, să ajungă mult mai sus decât s-ar fi putut să ajungă. Doamna Băsescu probabil că are probleme legate de felul în care vorbeşte, felul în care se exprimă etc. Şi se ridică pe vârfuri, vrea să fie europarlamentar pentru aceste lucruri. Lucrurile nu le rezolvă prin propria lor valoare ci prin valori adăugate. Ne ridicăm pe vârfuri ca să arătăm că suntem altceva decât suntem cu adevărat. E-n regulă, există studii pentru treaba asta, există psihopatologia acestei poveşti, există specialişti care tratează acest lucru. Durerea este că în principiu, aceşti oameni fac experiemntele respective pe noi. Îşi rezolvă frustrările pe noi, se ridică pe vârfuri în faţa noastră. Asta-i problema pe care România o trăieşte în momentul de faţă. Şi vreau să vă spun, contrar convingerii dumneavoastră, nu cred că domnul Traian Băsescu nu are frustrări. Şi nu cred că domnul Traian Băsescu nu are...

Mircea Badea: Era o ironie.

Bogdan Teodorescu: Nu cred că domnul Traian Băsescu n-are probleme şi nu are lucruri care-l deranjează. Ura pe care domnia sa o dezvoltă faţă de anumite persoane este izvorâtă din faptul că poate şi-ar fi dorit nişte lucruri sau simte lipsa unor lucruri pe care le regăseşte la alte persoane şi pe care nu le are. Şi atunci se ridică şi el pe vârfuri.

Mihai Gâdea: Aş vrea să vă întreb, revenind la cazul... aş vrea să daţi din nou imagini în direct de la Curtea de Apel. E un lucru absolut frustrant şi am dat într-o seară imaginile cu nişte bătrâne de peste 80 de ani care erau la puşcărie pentru nişte lucruri absolut incredibile. Femeile alea au ajuns la puşcărie pentru faptul că n-au avut un avocat, pentru că nu au avut nici măcar o pungă cu o sticlă de whisky sau 20.000 euro. Nu au avut listingul de telefoane, n-au avut băieţi, n-au avut oameni în toate partidele, n-au avut oameni în Parchet, n-au avut oameni în serviciile secrete. Oamenii privesc însă la ceea ce se întâmplă în această situaţie aflând dedesubturile că un om de afaceri despre care nu ştiam nimic, tipul ăsta care deţine mall, despre care nu ştiam nimic, face astfel de aranjamente şi iată, are oameni în serviciile secrete, are oameni în Parchet, are procurori... în situaţia în care omul de rând este târât în situaţii incredibile de viaţă sau alte situaţii în care sunt nevinovaţi şi intră la puşcărie nevinovaţi, iar băiatul ăsta poate să facă orice. Nu cumva poate că trebuie să plătească pentru...

Victor Ciutacu: Nu. Nu trebuie să plătească. Fără a fi un fan al lui Puiu Popoviciu. Nu trebuie să plătească decât dacă există probe împotriva lui care să ducă la condamnarea lui. Nu pentru faptul că-i bogat, nu pentru faptul că are control asupra... uite, îţi dau o veste tristă. Oriunde în lume...

Mihai Gâdea: Da. Domnul prim-ministru vrea să intre prin telefon.

Victor Ciutacu: Oriunde în lume un om de afaceri care controlează 230 ha în capitală, are la mână procurori, poliţişti etc. Nicăieri în lume nu există oameni care să deţină 200 ha în capitală şi care să nu fie atât de puternici. Noi despre ce vorbim? Omul ăsta are un sfert de Bucureşti. 200 ha sunt numai acolo unde are...

Radu Tudor: Trebuie să recunoaşteţi că afacerea este extrem de bine găsită din punct de vedere al imaginii şi mediatic, pentru că nimeni n-ar putea să ia apărarea unei potlogării atât de mari, cum spunea Mircea Badea. Deci din punct de vedere al pregătirii scenariului pentru arestarea lui Puiu Popoviciu care are evident o cu totul altă motivaţie în an electoral, această afacere de transformare a unei livezi de piersici într-un mall, în contextul în care toată lumea urăşte îmbogăţiţii şi samsarii imobiliari, este bine găsită. E bine gândită.

Mugur Ciuvică: Ca imagine e bine gândită şi pentru că nu a construit acolo o fabrică sau ceva. A construit un cartier de lux pentru bogătaşi, un mall de lux, cu produse de lux.

Victor Ciutacu: Apartamente de un milion de euro.

Mircea Badea: Aşa este. Dar e prezentată mişto...

Mihai Gâdea: Prin telefon se află domnul prim-ministru Emil Boc. Bună seara.

Emil Boc: Bună seara dumneavoastră şi invitaţilor dumneavoastră.

Mihai Gâdea: Ne-aţi sunat şi bănuiesc că e în legătură cu fotografia de mai devreme.

Emil Boc: Vreau să spun că acum am deschis televizorul şi m-am distrat văzând comentariile unora dintre colegii dumneavoastră din studiou.

Mihai Gâdea: Înseamnă că aveţi un simţ al umorului dezvoltat, lucru pentru care vă felicit.

Emil Boc: Umorul este prima condiţie a unui om politic. Altfel nu rezişti deloc în viaţa asta publică. Aş vrea să spun că eu îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat. Şi înălţime, şi celelalte lucruri pe care le am. Şi sunt mândru oriunde am fost şi oriunde voi fi. În privinţa la poza aceasta vreu să ştiţi şi să vă spun situaţia reală, ca să înţelegeţi contextul.

Mihai Gâdea: Vă rog.

Emil Boc: După sesiunea de deschidere am fost invitaţi la acea locaţie unde s-au făcut poze de grup şi acel moment a durat în jur de 4, 5 minute. Când fiecare a stat în diverse poziţii. Cum l-au apucat... după 3, 4 minute unii se mai mişcă pe picioare. Ce este acolo, vedeţi, eu stau cu piciorul drept sau stângul pe podea total şi cu celălalt mă bâţâi în picioare, că era o situaţie... după 3, 4 minute nu mai aveam răbdare să stau în aceeaşi poziţie cum am stat iniţial. Şi s-au făcut poze, unii plecau, alţii veneau, nu-i o chestiune premeditată că cineva vrea să pară mai înalt decât X sau mai mic decât Y. V-aş ruga să urmăriţi filmarea. Pentru că asta e o poză pe care aţi luat-o din acel context, dar nu e nici un fel de intenţie premeditată ca cineva să pară mai înalt decât altcineva. E haios ce spuneţi dumneavoastră, că-i premeditat şi am văzut un domn cu barbă - i-am uitat numele - care spunea ce implicaţii psihologice extraordinare, fantastice... trebuia să fie laureat al premiului Nobel domnul ăsta, după cum gândeşte, cred că acum trebuia să fie undeva prin Universitatea americană, laureat... La asemenea interpretări psihologice.

Mihai Gâdea: La aceeaşi universitate la care a terminat doamna Băsescu sau la alta?

Emil Boc: Eu cred că undeva la Stendford. E de talia lui Stendford domnul acela cu barbă, după câte elucubraţii spune şi prostii pe metrul pătrat. Cred că acolo trebuie să fie. Dar în fine, am vrut să spun aceste lucruri, că puteţi să apreciaţi şi libertatea de exprimare este garantată în această ţară, evident se pot face speculaţii. Vreau să vă asigur că nu a fost nici un fel de intenţie premeditată de a sta lângă doamna Kovesi, pentru că o cunoşteam şi ştiam ce înseamnă, nu a fost nicio intenţie premeditată de a părea mai mic sau mai mare decât dânsa. Pur şi simplu a fost o situaţie de după 4, 5 minute cât am stat acolo ca să ne pozeze pe măsură ce veneau... că au fost 130 de şefi de delegaţii veniţi... ne-am tot mişcat, ne-am tot fâţâit într-o formă sau alta pe-acolo. Nu a fost o chestiune a mea să stau lângă cineva şi să par mai înalt decât sunt. Asta ca să lămuresc acest aspect. Evident că dumneavoastră...

Victor Ciutacu: Domnul prim-ministru iertaţi-mă...

Emil Boc: ... puteţi să comentaţi ce doriţi. Eu vreau să ştiţi că n-am nicio problemă cu înălţimea. Eu mă bucur doar de un lucru. Că de tot ce se spune şi se scrie despre mine de când sunt la guvernare, mi-aţi găsit foarte multe defecte. Ba că sunt mic, ba că nu ştiu cum mă uit, ba că am ochelari, ba că am capul nu ştiu cum... Dacă sunt singurele probleme pe care le am, fiţi fericiţi, criticaţi, râdeţi şi glumiţi cât puteţi că nu mă deranjează.

Radu Tudor: Domnul prim-ministru dar trebuie să acceptaţi interpretările noastre - şi vă felicit că aţi avut tăria să intraţi şi să fiţi atât de relaxat - după ce preşedintele Traian Băsescu a făcut nişte remarci nefericite, nelalocul lor, lipsite de bun-simţ spun eu, în legătură cu statura dumneavoastră, la bilanţul Parchetului General.

Emil Boc: Da, a fost un moment de umor pe care l-am savurat şi eu, care-i problema că sunt mic? Mă deranjează asta? Păi dacă mă deranja că sunt mic nu acceptam să fiu nici primar de cluj, nici prim-ministru. Aş fi avut o problemă, că sunt mic şi nu mă duc. Nici să fiu cadru universitar, nici avocat, nici...

Radu Tudor: Ştiţi cum se zice în Ardeal, nu? (...) Mic dar al naibii.

Emil Boc: Esenţele tari se ţin în sticle mici. Se compensează în natură.

Victor Ciutacu: Domnul Emil Boc am şi eu o întrebare la dumneavoastră, dacă nu vă deranjează.

Emil Boc: Vă rog.

Victor Ciutacu: Dar nu vi se pare ciudat sau uşor conspiraţionist că în imaginea cu câteva zeci de persoane, dacă nu o sută, dumneavoastră sunteţi singurul în joc de glezne?

Emil Boc: Pentru că pe mine m-aţi pozat, dar filmaţi-i şi pe ceilalţi...

Victor Ciutacu: Ceilalţi erau înţepeniţi toţi în pământ, numai dumneavoastră făceaţi joc de glezne.

Emil Boc: Vă rog să vă uitaţi la ceilalţi din preajmă că aveţi cadrul în care stăteam. Pur şi simplu eu mă mişcam pe... cum stai în poziţia aceea şi te ridici, te mişti, după ce stai 3, 4 minute într-o poziţie nu poţi să stai în poziţie de drepţi... sau cel puţin eu (...) nu pot să stau într-o poziţie de drepţi non-stop. Asta-i firea mea, mai dinamică.

Victor Ciutacu: Domnul prim-ministru, de pe un călcâi pe altul mă mut eu la nunţi în biserică când sunt naş. Dar dumneavoastră sunteţi primul ministru la reuniunea mondială a procurorilor. Staţi acolo dom'ne, înţepenit un pic, că de-aia sunteţi prim-ministru. Asta-i viaţa.

Emil Boc: Domnul Victor Ciutacu vă rog să mă scuzaţi că m-am mişcat în poză. Îmi cer scuze în faţa dumneavoastră, să mă iertaţi, fac plecăciuni...

Victor Ciutacu: Domnul prim-ministru, mi-aţi gâdilat orgoliul, să ştiţi. Şi eu am ochii mari şi umezi, am ochelari ca dumneavoastră dar să-şi ceară scuze un prim-ministru în faţa mea e deja...

Emil Boc: Îmi cer scuze că m-am mişcat în poze.

Mihai Gâdea: Domnul prim-ministru, o secundă. Domnul cu barbă, care este profesorul Bogdan Teodorescu, cred că vrea să vă spună ceva.

Radu Tudor: Cu barbă şi cu ochelari.

Bogdan Teodorescu: Da, am şi barbă şi ochelari, lucruri care pot fi considerate şi defecte...

Emil Boc: Vă felicit! Şi vă urez succes...

Bogdan Teodorescu: Şi sunt şi supraponderal. Deci am o singură problemă domnule Boc. Dincolo de ironiile dumneavoastră vreau să vă spun un lucru...

Emil Boc: De ce să fie ironii? Am spus şi eu...

Bogdan Teodorescu: Nu, să ştiţi că v-am ascultat cu foarte multă atenţie şi vreau să vă spun un lucru. Dincolo de...

Emil Boc: Şi eu vă ascult în fiecare seară...

Bogdan Teodorescu: ... dincolo de ironiile dumneavoastră, trebuie să înţelegeţi raporturile între noi doi. Dumneavoastră sunteţi investit cu o putere de către implicit poporul român iar eu sunt un simplu cetăţean care mă uit la dumneavoastră. Ironia dumneavoastră către mine este o ironie nejustificată. Ironia mea către dumneavoastră este perfect justificată de natura funcţiilor noastre. Rolul dumneavoastră în fruntea ţării este să ne conduceţi spre o lume mai bună nu să faceţi mişto de cetăţenii ţării dumneavoastră. Rolul meu ca personaj din societatea civilă este să mă uit la dumneavoastră şi dacă ceva mi se pare greşit să-mi spun punctul de vedere. Asta este nuanţa democratică a raporturilor dintre un cetăţean obişnuit cum sunt eu şi un înalt demnitar cum sunteţi dumneavoastră. Eu atât am avut să vă spun. Nu am spus-o nici cu răutate şi dacă tot spuneţi că vă uitaţi la mine, reţineţi că niciodată în toată existenţa mea nu m-am referit la statura dumneavoastră sau la un defect al dumneavoastră. E primul moment în care mă refer la un anumit tip de atitudine, care mie mi s-a părut îngrijorător. Şi am simţit nevoia s-o precizez. Dacă dumneavoastră aţi stat pe vârfuri dintr-o întâmplare, slavă Domnului, avem în fruntea un prim-ministru care nu este frustrat de înălţimea lui. Dacă însă nu, nu aţi făcut acest lucru, era de datoria mea să atrag atenţia asupra acestei dimensiuni. Asta-i tot. Iar ironiile domnule Boc vă rog să le ţineţi pentru preşedintele ţării care face mişto de dumneavoastră în faţa unei săli întregi, nu faţă de un cetăţean plătitor de taxe.

Mugur Ciuvică: Domnul prim-ministru hai să destindem un pic atmosfera.

Emil Boc: Eu sunt foarte destins. Numai un pic să-mi daţi voie să-i răspund şi eu dânsului acum. Pentru că aşa-i corect. Eu am ascultat cu mare plăcere, m-am distrat... să ştiţi că am terminat psihologia domnu' cu barbă. Că prima mea specializare este filozofie-psihologie. Licenţiat în psihologie şi ştiu ce spun când vorbesc de termeni psihologici. Vreau să vă spun că ce vorbiţi dumneavoastră este undeva, o filozofie de secolul XVIII, o interpretare empiristă care n-are nicio legătură...

Bogdan Teodorescu: Psihologie în secolul XVIII, domnul Boc?

Emil Boc: În primul rând să ştiţi că ce vorbiţi dumneavoastră n-are legătură nici cu teoriile elementare de natură empiristă, ăia care în secolul XVIII se uitau la un om cum arată şi-i spuneau dom'ne e bun sau rău, pentru că arată mai mic sau mai mare. Dumneavoastră la nivelul ăsta sunteţi la (...). Vă uitaţi la un om cât este de mare sau mic şi cu asta v-aţi făcut psiholog. Vă spun cu toată aprecierea şi stima posibilă din lume, că nu aveţi nici cea mai mică calitate să apreciaţi din punct de vedere psihologic...

Bogdan Teodorescu: Eu nu v-am apreciat din punct de vedere psihologic ci din punct de vedere a unei reacţii comunicaţionale. Şi aici am un doctorat domnule prim-ministru.

Emil Boc: Bun. Vă respect, dar la psihologie nu vă pricepeţi.

Bogdan Teodorescu: Nici n-am încercat să mă pricep la psihologie. Doar v-am explicat un lucru pe care-l eludaţi. Că în timp ce eu am dreptul să pun aceste întrebări, dumneavoastră nu aveţi dreptul să vorbiţi aşa cu un cetăţean din România. Şi vă faceţi că nu înţelegeţi ce spun. Şi asta nu-i psihologie. Asta e democraţie.

Emil Boc: Vreţi să spuneţi că n-am dreptul să-mi apăr propria imagine. Dar dumneavoastră cine sunteţi să mă faceţi cu troacă şi de oţet şi să mă faceţi cu toate caracterele posibile...

Bogdan Teodorescu: Nu v-am făcut în nici un fel. Am vorbit în cei mai eleganţi termeni despre asumare şi neasumare domnule Boc.

Emil Boc: Aţi vorbit cu o răutate...

Bogdan Teodorescu: N-am vorbit cu răutate fiindcă n-am de ce să fiu rău cu dumneavoastră.

Emil Boc: Se vede că sunteţi un om rău prin natură.

Bogdan Teodorescu: Domnul prim-ministru, atâta vreme cât dumneavoastră aţi apărut în acea ipostază şi aţi apărut azi-dimineaţă nu aţi apărut acum, exista un lucru simplu: aveţi birou de presă. Puteaţi să transmiteţi prin biroul de presă un lucru simplu. Dom'ne mă dureau gleznele, aveam voie? Nefăcând-o, am crezut că jurnaliştii respectivi v-au prins într-o situaţie delicată. Şi am analizat acea situaţie delicată. Nu pe dumneavoastră ca persoană, că nu mă interesaţi ca persoană, ci pe dumneavoastră în postura de lider al acestei ţări. Din care fac şi eu parte.

Emil Boc: Daţi-mi voie, dacă dumneavoastră reduceţi aprecierea unui lider al unei ţări după modul cum a stat la o poză de grup şi dacă a stat sau nu mai la dreapta sau mai la stânga, mai sus, mai jos...

Bogdan Teodorescu: Nu doar mai la dreapta sau mai la stânga...

Emil Boc: ... şi asta-i calitatea dumneavoastră de om politic... daţi-mi voie să vă spun că eu ca şi contribuabil al acestei ţări mă simt frustrat că (...) o şcoală unde dumneavoastră v-aţi semnat doctoratul. Daţi-mi voie să spun că mă simt frustrat că am putut contribui (...) la o şcoală unde v-aţi dat doctoratul.

Bogdan Teodorescu: Da. Vorba domnului Badea, până la urmă sunteţi frustrat.

Mircea Badea: Domnule prim-ministru, eu recunosc acum în faţa întregii ţări că sunt crăcănat. Asta ca să stabilim...

Emil Boc: Domnul Badea, vedeţi că aveţi de pus nişte pene pe fund, aşa cum aţi declarat în emisiune, dacă facem autostrăzi. În piaţa Victoriei pene de păun şi vă plimbaţi cu ele în fundul gol. Să nu uitaţi.

Mircea Badea: OK.

Victor Ciutacu: Trăim în Kafka.

Mircea Badea: Eu sunt pregătit pentru asta, aştept însă dovada, cum se spunea acum 20 de ani.

Emil Boc: Aţi spus într-o emisiune - şi vă urmăresc cu mare plăcere - că dacă Guvernul ăsta până la sfârşitul anului face ceva km de autostradă dumneavoastră în Piaţa Victoriei cu nişte pene puse într-o zonă a corpului defilaţi... E promisiune!

Mihai Gâdea: Am să transmit acest moment cu domnul Mircea Badea în direct în emisiunea Sinteza Zilei, dar rugămintea mea este să-l primiţi la Palatul Victoria. Dacă vine cu penele pe fund. Şi ar fi un moment interesant şi pentru dumneavoastră ca prim-ministru, şi pentru domnul Mircea Badea şi pentru telespectatori.

Mircea Badea: Pe lângă faptul că şi eu voiam să spun în această emisiune că sunt exagerat de crăcănat, voiam să spun că mă simt în calitatea mea de cetăţean obişnuit al acestei ţări foarte mulţumit că primul ministru al României nu a sunat într-o emisiune care dezbătea acordul cu FMI ci într-o emisiune care dezbătea înălţimea primului ministru, lucru care mi se pare extrem de relaxant din punctul meu de vedere, de cetăţean.

Emil Boc: Dacă mi-aţi urmărit conferinţa de presă de-acum o oră... am stat 40 minute şi am explicat acordul cu FMI, cu toate implicaţiile şi voi explica în continuare toate aceste detalii. Şi vă aştept în Piaţa Victoriei.

Radu Tudor: Faceţi autostrada aia, că vrem să-l vedem şi noi.

Victor Ciutacu: Staţi că suntem la promisiuni. Domnul Emil Boc, Badea v-a promis ceva. Dumneavoastră mi-aţi promis ceva. Şi trăim de 4 săptămâni în minciună. Vă mai aştept mult în emisiune?

Emil Boc: Păi cu Manţog am rezolvat-o, ce să mai vin? Aţi zis să vin să mă întrebaţi de Manţog. Eu am grijă să se rezolve problema ca să nu mă mai chemaţi.

Victor Ciutacu: Nu, nu, aţi spus „vin săptămâna viitoare".

Emil Boc: Aşa este. Şi mi-aţi spus că vin să discutăm despre Manţog. Problema cu domnul Manţog s-a rezolvat... ce să facem?...

Victor Ciutacu: Nu. Aţi spus că veniţi să discutăm în emisiune nu despre Manţog. Să înţeleg că vă e teamă sau nu vă lasă domnul Traian Băsescu?

Emil Boc: Dacă mă invitaţi şi pentru alt subiect, vin şi pentru alt subiect.

Mihai Gâdea: Hai s-o rezolvăm. Ne cunoaştem de multă vreme, cu toate că în ultima vreme ne-am văzut doar la televizor. Vă aştept la noi la masă să discutăm în emisiune despre acordul cu FMI, despre lucrurile care sunt importante pentru ţară. Domnul Mugur Ciuvică voiaţi să spuneţi ceva.

Mugur Ciuvică: Voiam să vă pun o întrebare domnule prim-ministru, complet în altă ordine de idei. Dacă atunci când aţi semnat numirea domnului Şerban la Doi şi un sfert, ştiaţi că este anchetat de DNA şi urmărit de SRI sau nu? Şi dacă cumva l-aţi întrebat şi pe domnul Traian Băsescu dacă dânsul ştia chestia asta.

Emil Boc: Nu am eu în proceduri asemenea mecanism de lucru. Eu procedez în baza legii, sunt funcţii pentru care pot decide de unul singur nominalizarea unei persoane, sunt funcţii unde pot decide numai la propunerea ministrului de resort. În cazul de faţă, legea spune foarte clar că la propunerea ministrului de Interne, primul ministru practic semnează decizia de numire în funcţie, lucru pe care l-am făcut în acest caz.

Mugur Ciuvică: Legile le ştim şi noi. Eu vă întrebam dacă ştiaţi că omul numit e anchetat de DNA şi urmărit de SRI.

Emil Boc: Vă daţi seama că nu aveam de unde să ştiu acest lucru şi nici domnul ministru Dan Nica nu a ştiut acest lucru în momentul în care mi-a propus această nominalizare. Pentru că dacă am fi ştiut evident că nu am fi luat o asemenea decizie. Mai ales că domnul acesta fusese interimar cu multă vreme înainte de a fi nominalizat de către domnul Nica.

Mugur Ciuvică: Cu siguranţă dacă l-aţi fi întrebat pe domnul Traian Băsescu aţi fi aflat.

Emil Boc: Nu există o asemenea prevedere legală...

Mugur Ciuvică: Nu legal, prieteneşte aşa... colegial puteaţi să-l întrebaţi.

Emil Boc: Şi nu ştiu de ce domnul Traian Băsescu ar fi ştiut despre acest lucru.

Victor Ciutacu: Îl suspectăm pe nedrept.

Mihai Gâdea: Bun. Mulţumesc frumos pentru intervenţie, o seară bună.

Victor Ciutacu: Deci trăim într-o ţară de dilimani, Mihai. Dacă vorba lui Mircea Badea, primul ministru al României, într-o ţară în care se vorbeşte de 800.000 de şomeri, în care se vorbeşte de o creditare înrobitoare de la FMI, în care se vorbeşte de faptul că un şef de serviciu secret este arestat în premieră în exerciţiul funcţiunii, primul ministru sună să vorbească de centrimetri pe care nu-i are... Avem o problemă.

Mihai Gâdea: A sunat să spună că nu a stat pe vârfui ci s-a balansat de pe un picior pe altul.

Victor Ciutacu: Ţara asta e la un pas de prăpastie, de haos.

Mircea Badea: Câţi km trebuia să facă până la sfârşitul anului?

Victor Ciutacu: Aaaa... şi să-l invite pe Badea să-şi pună pene şi să mă anunţe pe mine că nu mai vine la emisiune că şi-a dat Manţog demisia de la Turceni. Că eu de-aia-l chemam pe Boc la emisiune... de fapt nu-l chemam, s-a invitat singur, ca şi la tine în emisiune, că a dat telefon... Că eu încă am un pic de demnitate şi nu mă rog de Emil Boc. Deci, dom'ne asta-i problema noastră? Unul suna s-o anunţe pe Corina Drăgotescu, să-i dea Dumnezeu sănătate după câtă merită după ce femeia aia se operase de cancer. Acum văd că am evoluat. Sună unul să ne spună de cm. Data viitoare poate ne sună altul să ne spună de alţi centimetri, din altă parte. Pe orizontal nu pe vertical. Băi, ăştia sunt primii doi oameni din stat. Şi omul acela care-i mândru de ce i-a dat natura, sună să zică că i-a amorţit glezna.

Mircea Badea: Eu cred că nu l-a întrebat pe... ne-am dat seama de ce nu l-a întrebat pe domnul Traian Băsescu... Nu-l sunase în ziua respectivă.

Victor Ciutacu: Şi să spună de Bogdan Teodorescu că vorbeşte prostii. Băi...

Bogdan Teodorescu: Nu, faptul că vorbesc prostii e dreptul meu. Ştiţi ce se întâmplă? Există o poveste cu castraveţii şi cu grădinarii. Chestia asta cu nu ştiu numele dumneavoastră este una din strategiile de comunicare de prin 96. Când diverşi specialişti în imagine se duceau la politicieni şi spuneau dom'ne dacă vrei să-l intimidezi pe acela cu care vorbeşti spui dom'ne nu-ţi cunosc numele.

Victor Ciutacu: Eşti domnu cu barbă.

Bogdan Teodorescu: Eşti atât de neimportant... ştiţi cum e? E o tristeţe de-asta fără seamăn. Domnul prim-ministru al României cu toate durerile pe care le are ţara asta are timp să se ia de mine cu chestiile astea ieftine. Dom'ne nu ştiu cine eşti, eşti deja atât de puţin important... adică eşti un nimeni pe-acolo şi mata îndrăzneşti să vorbeşti de mine. Este comic şi ridicol.

Mihai Gâdea: În acest moment mandatele de arestare pe numele celor care sunt la acest moment reţinuţi au expirat. Din acest moment, teoretic, ei se pot ridica şi ieşi pe acea uşă. Dacă vor ieşi, dacă judecătorul dispune...

Victor Ciutacu: Depinde ce scrie pe mandat, Mihai.

Mugur Ciuvică: Nu are ce să scrie. 24 de ore.

Victor Ciutacu: Dar sunt mandatele completate cu... acela e la 23:34, acela la 20:42 etc. Nu sunt...

Mugur Ciuvică: Am înţeles că au fost în jurul orei 23:00.

Victor Ciutacu: Poate să fie un pic înainte, după... Teoretic oamenii ăia ar fi liberi să iasă din sală şi să-şi vadă de treabă.

Mircea Badea: Parcă ne uităm la emisiunea Big Brother. Să vedem cine iese din casă. Se deschide uşa sau nu...

Victor Ciutacu: Iese Ernest.

Mircea Badea: Da. Şi de deasupra tuturor se aude vocea binecunoscută a lui Big Brother. Hă-hă-hă, ce faci puiule?!... Acum dacă-i ia la sunat pe ăia din PD-L... ia să vedem... Videanu. Alo? Ce faci puiule? OK. Cred că ar putea să se amuze.

Victor Ciutacu: Voi vă daţi seama cam ce-i la nivelul vârfurilor PD-L în contextul în care... dom'ne, ăia se duceau la Popoviciu, la Doina, ca la cantină. Acolo tăinuiau, tâlhăreau, acolo făceau tot ce se face...

Mihai Gâdea: Dom Popoviciu să tâlhărească?

Victor Ciutacu: Doamne fereşte. Vorbesc şi eu metaforic ca domnul al cărui nume îmi scapă, de ne-a sunat adineauri. Dom'ne, vă daţi seama că oamenii ăia sunt terorizaţi? Voi ţineţi minte că au reuşit performanţa aia fabuloasă, întâlnirea întâmplătoare între PSD şi PD când s-au dus unii la masă şi ceilalţi la masă înainte să facă alianţa de guvernare, tot la domnul Popoviciu la cârciumă s-a întâmplat. Şi ne zicea domnul Dragnea că zice dom'ne, ne-am întâlnit la WC. Noi eram jos, ei sus. Numai că domnul Popoviciu, pe lângă cele două sute de ha pe care le-a luat într-un mod straşnic are o cârciumă încăpătoare cu WC-uri pe fiecare nivel. Numai că ăştia simţeau nevoia să se vadă la un anumit WC.

Mircea Badea: Să fie la acelaşiu nivel.

Victor Ciutacu: Da. În WC-ul domnului Popoviciu.

Mihai Gâdea: Da. Faptul că este ginerele domnului Dincă l-o fi ajutat în afaceri sau nu?

Victor Ciutacu: Am înţeles că domnul Popoviciu a fost chiar plecat din ţară o perioadă, în vremea în care domnul Dincă era...

Mihai Gâdea: Un an parcă...

Radu Tudor: Cât timp socrul lui a fost în puşcărie.

Mugur Ciuvică: Nu. A fost plecat după revoluţie.

Victor Ciutacu: Cât timp socră-su era la puşcărie. Păi aşa pot şi eu să mă întreb dacă celălalt ginere al domnului Dincă, domnul Nicu Badea, a fost ajutat în afaceri de faptul că-i ginerele lui Dincă. Habar n-am.

Mircea Badea: Dar nu vezi ce gineri de succes a avut Dincă?

Victor Ciutacu: Au avut gineri de succes. Au ales bine fetele, asta-i viaţa. Nu mi se pare cea mai mare crimă a lui Popoviciu că s-a însurat bine.

Mihai Gâdea: Dar care-i cea mai mare crimă?

Victor Ciutacu: Nu ştiu, deocamdată nu văd niciuna. Vreau să văd dovezile pe care le prezintă justiţia şi... atâta vreme cât... atunci când toată ţara îl voia arestat pe Becali şi pe Piţurcă...mai ţineţi minte? Şi ne-am pus pe picioarele din spate toţi şi am spus că vrem şi noi să vedem nişte probe ca să-i umfle pe bandiţii ăia, vreau şi eu să văd nişte probe la Puiu Popoviciu. Şi nu de-astea de Dorin Cocoş cum a vrut el să-i dea lui Munteanu de la Evenimentul Zilei o sticlă de whisky şi un cartuş de ţigări. Adică de-astea de om de afaceri cu bani, cu ponturi, cu tot.

Mihai Gâdea: Luăm publicitate şi revenim. Ne-am întors. Să ne daţi şi imagini...

Radu Tudor: O dezminţire foarte importantă care vine pe SMS. Domnul Dorin Cocoş afirmă că n-are nici un fel de conflict cu domnul Puiu Popoviciu. Am spus că în târg se vehiculează această variantă şi am simţit, m-am simţit dator s-o reproduc întrucât sunt doi oameni, doi jucători extrem de importanţi pe piaţa imobiliară din zona rezidenţială a Bucureştiului.

Mircea Badea: Şi nu ştim cine-i Cocoş şi cine-i Puiul.

Mugur Ciuvică: Cocoşul n-are nicio problemă cu Puiul.

Victor Ciutacu: Nu aş vrea să vă dezamăgesc dar suntem prea puţini oameni de valoare în ţara asta ca să ne certăm între noi.

Mugur Ciuvică: Şi cine-l crede pe Cocoş, asta-i întrebarea.

Radu Tudor: Ştii ce-i interesant în toată povestea asta, dincolo de toate variantele bune pe care le-am analizat? Faptul că pentru prima oară după decembrie 1989 se arestează un şef de serviciu secret şi că...

Victor Ciutacu: Nu se arestează.

Radu Tudor: Îl reţine. DNA. Şi-l propune pentru arestare. Şi faptul că în biroul acestui şef de serviciu secret au instalat microfoane subordonaţii domniei sale.

Mugur Ciuvică: SRI cred.

Victor Ciutacu: Nu. Ofiţerii de Poliţie Judiciară de la DNA în proporţie de 80% sunt ofiţeri de la Doi şi un sfert.

Victor Ciutacu: Dar ai auzit unde lucrează soţia lu domnu' acela care s-a autodemascat?

Mugur Ciuvică: La SRI.

Radu Tudor: A zis-o Dan Constantin.

Victor Ciutacu: Deci domnul acela care s-a autodenunţat că i s-a oferit şapca, rachiul şi... are o soţie la SRI.

Mugur Ciuvică: Autodenunţul ăsta e cam la fel cu autodenunţul lui Adrian Năstase. Ţineţi minte, cu consulul care era de la SIE...

Victor Ciutacu: Acela care l-a înregistrat pe Adrian Năstase la el în birou.

Radu Tudor: Am ajuns la nebunia ca subordonaţii unui şef de serviciu să pună microfoane în biroul acestuia şi acesta să fie arestat. Trăim vremuri interesante.

Mugur Ciuvică: Dacă merită să-l aresteze. Dar să-l aresteze pe...

Victor Ciutacu: Am o curiozitate bolnavă. Tu eşti în agendă la Cocoş?

Radu Tudor: Cum adică? Nu, am primit un mesaj fără să am numărul lui şi mi-a spus sunt Dorin Cocoş. Şi mi-a făcut nişte precizări.

Victor Ciutacu: Ai grijă la listinguri.

Mircea Badea: Pe lângă nota asta încărcată de pesimism şi negativism pe care o sesizez în vocile dumneavoastră avem totuşi un mare câştig în această seară şi anume ne-am lămurit că primul ministru nu are o problemă cu faptul că-i mic.

Mihai Gâdea: Mulţumesc pentru participare.

Radu Tudor: Şi poate aflăm şi cum a luat Puiu Popoviciu 200 ha, totuşi. Şi a ajuns la declanşarea acestui scandal.

Mugur Ciuvică: Nu o să aflăm pentru că-i prea complicat.

Victor Ciutacu: Printr-o asociere bine ţintită.

Mihai Gâdea: Mulţumesc, noapte bună!

(Prin Monitoring Media, Antena 3 - Sinteza Zilei, ora 21:30)