Monitoring Media

Mihai Gâdea: Bine v-am regăsit la „Sinteza zilei". Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, s-a adresat astăzi Parlamentului. S-a dorit un fel de discurs de stare a naţiunii, un discurs despre care vom vorbi în această seară, dar mai ales despre elementul esenţial al discursului în opinia mea, ceea ce spune preşedintele că este un fel de centură de siguranţă, România are nevoie ca centură de siguranţă de un împrumut extern. Putem accesa banii de la Uniunea Europeană, dar numai în condiţiile unui parteneriat cu Fondul Monetar Internaţional. Ce înseamnă această centură de siguranţă? Nu cumva ne punem o centură de siguranţă când ne aruncăm deja în gol? La ce ne mai ajută o astfel de centură de siguranţă în aceste condiţii? Ce ar putea să presupună un astfel de împrumut extern cu Fondul Monetar Internaţional în condiţiile în care ştim că alte ţări care au făcut împrumuturi similare au făcut lucruri, cum ar fi creşterea TVA-ului, altele au micşorat salariile bugetarilor cu 15%? În ce fel va afecta, va lovi populaţia un astfel de împrumut? Ce presupune în planul vieţii dumneavoastră un astfel de împrumut dacă ne salvează sau această centură de siguranţă este mai degrabă o spânzurătoare, vom afla în această seară. În studioul nostru se află profesorul Bogdan Teodorescu, analistul Radu Tudor, preşedintele Grupului... iertaţi-mă, preşedintele Grupului de Economie Aplicată, domnul Liviu Voinea. Aş vrea să vă propun pentru început să vedem un foarte scurt fragment din ceea ce a spus preşedintele în această seară, astăzi de fapt. Preşedintele a făcut afirmaţia că România are nevoie de această centură de siguranţă. Haideţi să vedem declaraţia de astăzi şi să vedem o declaraţie din urmă cu ceva vreme din 26 ianuarie, când preşedintele Traian Băsescu vorbea tot la TV despre împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional. Scurt fragment de astăzi.

Traian Băsescu: România are nevoie de o centură de siguranţă care înseamnă un împrumut extern. Uniunea Europeană a pus la dispoziţia statelor membre intrate în ultimii ani, deci a celor 12, suma de 30 de miliarde de euro în doi ani, 2009 şi 2010. În momentul de faţă, România poate accesa de la Uniunea Europeană, dar condiţia pe care Uniunea Europeană o pune, să fie în parteneriat cu Fondul Monetar Internaţional. Este condiţie, şi nu vis. Uniunea Europeană nu are instrumentele de control al utilizării banilor şi al evaluării situaţiei macroeconomice. Dacă dorim să accesăm fonduri puse la dispoziţia noilor membri de Uniunea Europeană, trebuie s-o facem în parteneriat cu Fondul Monetar Internaţional.

Traian Băsescu: Eu refuz categoric varianta prin care România s-ar duce acum la Fondul Monetar Internaţional să spună avem nevoie de 10 miliarde şi vă pot spune că România are nevoie pentru a-şi finanţa datoria curentă. Guvernul Tăriceanu a angajat pentru că nu s-au făcut veniturile în buget credite pe termen scurt şi foarte scurt. O lună, două, trei trebuie să dai banii înapoi.

Luca Niculescu, moderator TVR: Şi atunci care-i soluţia?

Traian Băsescu: Dar avem nevoie de circa 6 miliarde să acoperim ceea ce s-a contractat şi a ajuns la scadenţă. Soluţia este să luăm bani europeni şi pentru că, deci nu bani de la Fond, bani de la Uniunea Europeană, atât cât vom avea nevoie, nu ştiu, un miliard, cinci miliarde, şapte. Nu vreau bani de la FMI pentru că mi-este foarte greu să accept ideea că ne întoarcem înapoi la mijlocul anilor '90 când împrumutam bani de la FMI. Ceea ce eu accept, pentru că aici vreau să fiu foarte clar, nu eu accept, cred că este bine pentru România. Uniunea Europeană dă bani controlaţi, Uniunea Europeană nu are un organism de supraveghere care să-i confirme că banii pe care o ţară îi ia de la Uniunea Europeană sunt utilizaţi corect şi atunci ar trebui să avem un acord de finanţare cu Uniunea Europeană şi un acord de supraveghere cu Fondul. De supraveghere, şi nu de împrumut!

Mihai Gâdea: Declaraţia preşedintelui de astăzi în care spune că avem nevoie ca o centură de siguranţă, nu este aşa un împrumut oricum ar fi el făcut, ci ca o centură de siguranţă într-un moment de criză, într-un moment practic fără precedent de criză, într-un moment în care avem nevoie de solidaritate, de austeritate, avem nevoie să strângem cureaua, n-aveam nevoie de banii de la Fondul Monetar Internaţional pentru că ne întorceam în timp. Astăzi avem nevoie. Dacă mergem pe 30 octombrie însă, Traian Băsescu în conferinţa de presă de la Cotroceni ne spunea că nici măcar nu avem criză şi că România nu va fi lovită de criză. Câtă incoerenţă mai poate rămâne în discursul prezidenţial? Materialul din conferinţa de presă.

Traian Băsescu: ...aparentă, România are soluţii de finanţare a diminuării efectelor crizei. De aceea, plecând de la realitatea că avem un sistem bancar solid, plecând de la realitatea că avem surse de finanţare pentru propria noastră dezvoltare, rămân un politician optimist şi nu văd România într-o situaţie catastrofală, nici măcar dificilă dacă instituţiile statului român fac ceea ce trebuie pentru ca banii să fie atraşi.

Mihai Gâdea: Acestea sunt declaraţiile preşedintelui, e interesant din când în când să fie puse în context. Domnule Teodorescu, până la chestiunile tehnice, economie, dacă avem sau nu nevoie realmente de aceşti bani, din punct de vedere politic, preşedintele Traian Băsescu vine astăzi în faţa populaţiei şi vom vedea în această seară a mai acordat un interviu în care a explicat motivaţiile discursului de astăzi. Din punct vedere politic şi practic în relaţia cu populaţia care-l va alege sau nu-l va alege anul acesta vine şi le spune nu e criză, după aia nu împrumutăm bani de la Fondul Monetar Internaţional şi vine astăzi şi spune că este şi criză, şi că-i o criză într-atât de mare, încât avem nevoie de un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional. Data următoare probabil că va apărea şi ne va spune că este nevoie de nu ştiu câte zeci de miliarde pentru că e o criză într-atât de cumplită, încât avem nevoie de o sumă foarte, foarte mare şi probabil că data următoare când va veni ne va spune că trebuie crescut TVA-ul şi trebuie diminuate salariile.

Bogdan Teodorescu: Deci a spus la emisiunea respectivă că deja oamenii vor merge în şomaj, deci a spus acum.

Mihai Gâdea: Ce a încercat să facă astăzi preşedintele Traian Băsescu şi ce a reuşit?

Bogdan Teodorescu: Vreau să vă spun ce a reuşit, dar vă pot spune ce a încercat Traian Băsescu, s-a comportat astăzi ca şi cum ar fi aterizat acum trei zile în România venit de pe o planetă a prosperităţii şi bunei vecinătăţi, nu ştiu, un spaţiu extern, a constatat catastrofa în care se află această ţară şi a dat nişte soluţii. Deci Traian Băsescu n-a trăit printre noi până în acest moment, nu a fost prezent, nu el a pus Guvernul Tăriceanu, nu el a fost preşedintele României din anul 2004, nu este în această politică, nu a fost în politică anul trecut, nu a fost în politică la începutul anului acestuia, a venit de trei zile!!! Şi în aceste trei zile, a văzut cum arată situaţia şi ne-a prezentat-o. Adică ceva de tipul, băieţi, aţi dat de dracu'! Eu vin să vă spun fiindcă sunt onest cu voi. Această atitudine a lui Traian Băsescu este tipică şi o să vreau să vă aduc aminte, n-avem materiale înregistrate, dar sigur ţineţi minte, în perioada când era ministru al Transporturilor şi a deraiat acel tren dinspre Lehliu, ţineţi minte, a deraiat trenul, era cred că în 1997, demult, dacă nu cumva era chiar în mandatul de ministru anterior, într-unul dintre mandatele vechi ale domnului Traian Băsescu, a deraiat trenul de Lehliu şi domnul Traian Băsescu s-a dus acolo, s-a aşezat cu spatele la pasageri, care erau năuci, loviţi la cap, fusese un mecanic care făcuse o problemă, şinele se dilataseră, nu mai ţin minte, a fost un incident şi el s-a aşezat cu băieţii ăia în spate şi a zis noi toţi îl vom găsi pe vinovat, noi toţi, adică eu şi cu victimele îl vom găsi pe vinovat astfel încât care este finalul acestei epopei, eu niciodată n-o să vin, eu niciodată nu sunt vinovat, eu sunt alături de victime. La acest el chiar a luat în braţe poporul român şi a zis popor român, noi împreună, tu şi cu mine o să găsim vinovatul şi începe să-l găsească, deci domnul Traian Băsescu a făcut a doua construcţie astăzi, a definit vinovatul, vinovatul este Călin Popescu Tăriceanu. Punct şi de la capăt. Spus în emisiunea de pe postul ăla, l-a nominalizat de 7-8 ori, de 10 ori, îl calcă în picioare. La Parlament la fel a zis, inconştienţa regimului Tărice... n-a dat numele, inconştienţa Guvernului anterior, Guvernul anterior care a contractat credite, Guvernul anterior care a făcut....există o listă întreagă, bănuiesc că Liviu Voinea poate detalia partea economică, partea politică însă este foarte clară, deci noi suntem în acest moment în miezul campaniei electorale. Ce se face în campania electorală, domnule Gâdea? Se fac două lucruri: se stabilesc priorităţi, se găsesc vinovaţi, deci domnul Traian Băsescu spune aşa, fiindcă a fost inconştientul ăsta, domnul Tăriceanu, de care eu nu ştiu nimic, nici nu ştiu cine e, nu-l cunosc, nu ştiu cum a ajuns prim-ministrul României. Nu ştiu cine a făcut Alianţa DA, eu nu eram pe acolo, eu eram în Cosmos, pe planeta Bulă. Acum trei zile am venit. Acest domn Tăriceanu v-a făcut praf, praf. Ei, vin eu şi vă spun, băieţi sunteţi praf, dar încet-încet vă scap eu, mă ocup eu să vă scap pe voi. V-am scăpat de Tăriceanu care-i un nenorocit şi acum mă ocup să vă scap şi pe voi, va fi greu, desigur, că nu v-aţi ocupat din timp, n-aveţi de-alea, n-aveţi de-alea, s-au dus banii, s-au dus nu ştiu ce. Există un capitol - un singur lucru, intru într-un domeniu care nu-i al meu, domnul Voinea mă va scuza, există o zonă în care spune despre situaţia economiei şi el spune că cere austeritate, „să spunem deschis că e nevoie de austeritate bugetară... cuvântul cheie este austeritatea" şi aşa mai departe, asta-mi spune după ce el şi-a mărit bugetul călătoriilor externe, după ce domnul Boc are un buget mai mare decât blestematul domn Tăriceanu pentru funcţionarea cancelariei şi după ce doamna Udrea pe care desigur domnul Băsescu n-o cunoaşte, are de 400 de ori mai mare bugetul decât avea ministerul anterior, deci el îmi cere austeritate la cheltuieli publice după ce face bugetul în halul ăsta? Deci noi asistăm de fapt la o campanie electorală care se bazează pe următoarea idee: domne, cine nu mă crede, nu mă crede, cine mă crede oricum am pierdut pe cine nu mă crede, deci cine e deja împotriva mea e împotriva mea, s-a dus, hai să încerc să-i ameţesc pe ăia care mă cred şi ăia care nu ştiu şi ies în faţa naţiunii, ţin un discurs de o oră jumătate sau cât a vorbit, 55 de minute, plin de chestii tehnice, pare că mă preocup şi apoi vin la Televiziunea naţională şi indic vinovatul, deci pe de-o parte, vă spun de la înălţimea Parlamentului şi a funcţiei prezidenţiale, români, situaţia e groasă, şi după aia vin să spun, vinovatul pentru această situaţie groasă este domnul Tăriceanu. Algoritm banal de campanie electorală. Tot restul poate fi analizat, dar poate fi trecut deja sub tăcere, poate fi trecut la capitol de şi altele. Partea care contează din punctul de vedere al demersului politic, care de fapt este un demers electoral, este aceasta. Suntem într-o situaţie proastă, eu n-am nimic de-a face cu situaţia voastră proastă, eu v-am analizat-o corect şi cumva dacă mă realegeţi poate vă şi scap de ea.

Mihai Gâdea: Domnule Radu Tudor, a făcut-o convingător? Dumneavoastră aţi dat astăzi mâna cu domnia sa şi poate că sunteţi încă sub influenţa prezenţei domniei sale în viaţa dumneavoastră, dar am văzut că s-a oprit, a zis că vă reevaluează, ceea ce înseamnă că aveaţi o evaluare proastă, adică a dat mâna cu dumneavoastră şi a spus vă reevaluez, ceea ce înţeleg că aveaţi o evaluare destul de negativă?

Radu Tudor: Mi-am permis în stilul băsescian ca să zic aşa, trecând pe lângă noi la un metru şi jumătate, să-i spun salutări din partea tonomatelor, domnu' preşedinte, şi s-a uitat aşa foarte surprins şi a zis, a!!! încep să te reevaluez, şi a zis, ne-aţi pus ştampila asta de tonomat, trebuie să ne-o asumăm, nu? Bineînţeles. Şi a venit, a dat mâna cu mine şi a fost un moment ...

Mihai Gâdea: Mai intim.

Radu Tudor: Da, de civilizaţie prezidenţială. Traian Băsescu a început operaţiunea de extragere din zona vinovaţilor, de autoextragere din zona vinovaţilor şi a început să identifice după patru ani şi jumătate de mandat cine sunt cei care au adus nenorocirile şi problemele pe capul românilor, definindu-se pe domnia sa ca fiind în afara acestui cerc. Ne-a spus astăzi, şi profesorul Bogdan Teodorescu a intuit exact demersul făcut de preşedintele Băsescu, a vorbit astăzi despre propaganda triumfalistă a unei guvernări ineficiente şi întreb şi eu ca românul moromeţian, cine a adus guvernarea asta la putere? Cine ni l-a adus pe nenorocitul ăsta de Călin Popescu Tăriceanu, ăsta mafiot, corupt, incompetent, cine ni l-a adus la putere, de mâna cui eram în decembrie 2004?

Mihai Gâdea: Sunt ghilimele înţeleg, adică citaţi...

Radu Tudor: Da... evident în ghilimele... cine stătea cu el de mână în 2004 şi ne spunea, iată-l pe primul-ministru, cine a girat această guvernare PD - PNL? Şi înţeleg că din toată această guvernare din care PD a făcut parte doi ani şi jumătate nu-şi asumă niciun fel de responsabilitate, nici măcar în privinţa proiectelor de infrastructură, zero, zero barat la infrastructura condusă de PD, nu-şi asumă niciun fel de altă problemă legată de învăţământ, de Miclea, Hărdău şi mai ştiu eu ce alţi miniştri supradotaţi ca să-l citez pe domnu preşedinte, n-are niciun fel de responsabilitate, au trecut patru ani şi eu zic că Traian Băsescu mizează pe o chestie foarte periculoasă, dar care se repetă ciclic: mizează pe uitarea românilor. Domnia sa crede că românii au uitat că în ăştia patru ani de zile nu doar Tăriceanu şi PNL-ul au fost răul unor neîmpliniri, ci împreună cu Traian Băsescu şi cu PD. Faptul că după patru ani de zile s-a aliat într-o noapte cu PSD nu-l face mai puţin răspunzător, nu înseamnă că-n ăştia patru ani şi jumătate, faptul că nu s-a construit un kilometru de autostradă, că nu s-a construit un spital nou, nu zic o policlinică nouă nu s-a construit, faptul că n-a apărut o şcoală nouă, faptul că acest climat de ordine publică cu un preşedinte care se pretinde şi este autoritar, dar numai cu cei mai mici, se degradează pe zi ce trece. Sunt prea multe elemente care ne dau nouă argumentul de a spune că Traian Băsescu şi PD sunt la fel de vinovaţi ca şi PNL şi Călin Popescu Tăriceanu pentru aceste neîmpliniri pe care ni le-a subliniat domnia sa astăzi şi e o chestiune pe care n-am să pot s-o trec, dar operaţiunea asta de autoextragere din zona vinovaţilor şi plasarea undeva, astăzi imaginea era sugestivă, domnia sa era undeva la tribună având în spate nişte foşti şi actuali aliaţi politici, iar în faţă era masa de vinovaţi, voi trebuie să faceţi, voi gestionaţi un guvern şi o administraţie ineficientă, supradimensionată, prea mult plătită ş.a.m.d., domnia sa nu face parte din aceste, din această administraţie. Nu domnia sa a numit-o pe Elena Udrea, nu domnia sa l-a numit pe Gheorghe Dobre, nu domnia sa ni i-a adus pe cap pe toţi cei care astăzi sunt curaţi ca lacrima şi din punctul meu de vedere, această operaţiune de autoextragere din cercul vinovaţilor reuşeşte doar la cei cu memorie scurtă, ca să nu spun altcumva.

Mihai Gâdea: Domnule Voinea, împrumutul de care s-a vorbit astăzi, sunt anumite formulări pe care, a căror nuanţă sigur că o văd, dar n-o înţeleg, România are nevoie ca centură de siguranţă de un împrumut extern, „putem accesa banii de la UE, dar numai în condiţiile unui parteneriat cu Fondul Monetar Internaţional". Ce înseamnă asta, că-s banii împrumutaţi de la FMI, sau FMI-ul ce este, e un arbitru? Nu înţeleg această formulare.

Liviu Voinea: Nu, probabil că s-a referit la faptul că avem nevoie de o garanţie împotriva atacurilor speculative. Să ne înţelegem, banii de la Uniunea Europeană pot fi folosiţi şi la proiecte la fel ca şi banii de la Banca Mondială ş i la finanţarea deficitului bugetar. Banii de la Fondul Monetar Internaţional pot fi folosiţi, tehnic vorbind doar la creşterea rezervei valutare, deci doar la creşterea rezervei valutare. Ce înseamnă asta? Că există într-adevăr o plasă de siguranţă, dacă vreţi mai mare şi pentru BNR în primul rând care ar putea da din nou drumul la creditare, de exemplu. Deci banii de la Fond, au o altă destinaţie, banii de la Uniune şi de la Banca Mondială au altă destinaţie, însă ei vor veni probabil la pachet. Mai mult, Fondul este cel care are capacitatea de a face verificarea trimestrială de obicei a îndeplinirii parametrilor din contracte.

Mihai Gâdea: Chiar preşedintele în emisiunea din 26 ianuarie de la...

Liviu Voinea: Dacă vreţi să dau informaţie de ultimă oră pe care aţi aflat-o şi dumneavoastră la Financial Times să mă întrebe cum comentez împrumutul de 20 de miliarde de euro al României?

Mihai Gâdea: Deci împrumutul e de 20 de miliarde?

Liviu Voinea: Am aflat de la Financial Times în seara asta, dacă mint ei, mint şi eu.

Mihai Gâdea: Şi cum aţi comentat pentru Financial Times?

Liviu Voinea: Păi vedeţi în Financial Times mâine... Am comentat că este un împrumut de care până la urmă România are nevoie, dar cu o condiţie, e fundamentală şi pe care sunt greu de convins că actualul guvern o pune în practică, şi anume aceea de creştere a deficitului bugetar, deci noi trebuie să folosim această, acest împrumut, pe care-l vom primi mai mult ca sigur, un împrumut comun din trei surse probabil: Uniune - Fond şi Banca Mondială va trebui să-l folosim pentru a stimula economia pentru a ieşi din criză, nu pentru a ne adânci în criză. Şi aici intervine chestia aceea cu austeritate care, după părerea mea, este cel puţin parţial greşită. Dacă-mi permiteţi, aş face un pic două-trei minute o comparaţie între greşelile fostului guvern şi greşelile actualului guvern care au o notă comună fundamentală. Fostul guvern - şi aici eu nu fac deosebire între Tăriceanu 1 şi Tăriceanu 2, pentru că greşelile pe care vi le spun acum au fost comune. Greşeala numărul unu, fundamentală: cota unică. Este părerea mea, este o părere veche, dar este o măsură, dar este o măsură introdusă de, era ministru domnul Ionuţ Popescu, care este consilierul domnului prim-ministru.

Mihai Gâdea: Ei spun că au adus mai mulţi bani la buget decât se duceau.

Liviu Voinea: Nu este adevărat, deci la sfârşitul anului 2004 care veneau la buget 31% din PIB şi la sfârşitul anului 2008 veneau la buget 29 din PIB...

Radu Tudor: A crescut PIB-ul, n-ai crescut sumele.

Liviu Voinea: A crescut şi PIB-ul, au crescut un pic încasările în termeni nominali, dar în termeni reali a scăzut. Ce a făcut cota unică, a stimulat foarte mult consumul şi....

Mihai Gâdea: Dumneavoastră spuneţi că această cotă unică de fapt ne-a adus în criza...?

Liviu Voinea: Este unul din motive, nu este singur, dacă vreţi...

Mihai Gâdea: Deci sunt două tipuri de criză economică: una dată de greşelile pe care le-au făcut guvernanţii şi cealaltă este situaţia externă.

Liviu Voinea: Da, situaţia externă a fost fitilul care a aprins criza internă, situaţia externă a făcut ca finanţarea noastră, noi ne bazam pe consum, consumul pe datorie...

Mihai Gâdea: Dumneavoastră spuneţi aceeaşi greşeală a făcut-o Guvernul Tăriceanu...

Liviu Voinea: O menţine, şi Guvernul Boc, el susţine că e prima măsură de ieşire din criză menţinerea cotei unice. Cum Dumnezeu să fie asta prima măsură de ieşire din criză, când asta te-a băgat în criză? A fost unul dintre motivele pentru care ai intrat în criză, a doua greşeală cheltuielile bugetare într-adevăr în creştere şi creşterea angajărilor în sectorul bugetar cam cu 15%, dar lucrurile astea s-au petrecut an de an, deci cheltuielile, salariile bugetarilor au crescut de la, au crescut cu 80% în medie în perioada 2005-2008, dar au crescut an de an, nu s-a întâmplat brusc în 2009.

Radu Tudor: Da, domnu' Voinea, înţelegem, îmi cer scuze, înţelegem că PNL tot angaja oameni la stat şi PD concedia din ei şi toţi au fost ca să zic aşa, unul lupta pentru ţară şi unul împotriva ţării.

Liviu Voinea: Eu nu fac comentarii politice, eu vă spun adevărul economic. Altă greşeală, că într-o perioadă de creştere economică şi creşterea economică a fost determinată de alţi factori: faptul că urma să intrăm în Uniunea Europeană, au venit investiţiile străine, puteam să stăm şi în cap, dar tot veneau pentru că baza de pornire era joasă, intram în Uniune, bun, a venit investiţia şi creştere economică. Noi am consumat mai mult, în loc să facem economii când ai de unde să faci economii. În loc să facem economii, dimpotrivă am consultat mai mult, an de an începând cu 2000 deficitul bugetar, a crescut an de an începând cu 2005, deficitul de cont curent a crescut, nu a fost o creştere bruscă într-un an. Sigur, în 2008, s-a acutizat problema pentru că a fost şi un an electoral şi aşa se acutizează în România în anii electorali. Asta e o chestiune separată. Ce face actualul guvern? Actualul guvern într-o perioadă de încetinire economică vrea să pună austeritate. Păi asta este acelaşi tip de greşeală ca într-o perioadă de creştere economică să tai taxele, să stimulezi economia, deci este acelaşi tip de greşeală. Când merge bine nu trebuie să pui gaz pe foc să accelerezi, când merge prost nu trebuie să frânezi. E acelaşi tip de greşeală, se numesc politici prociclice.

Mihai Gâdea: Adică această maşină încetineşte, care se numeşte economia României...?

Liviu Voinea: Urcă pe un deal şi tu ca să treci dealul, soluţia noastră în acest moment ca să trecem dealul e să frânăm. Asta facem noi.

Mihai Gâdea: În mod normal ar trebui să accelerezi.

Liviu Voinea: Să accelerezi.

Mihai Gâdea: Prin austeritate şi prin faptul că nu va mai exista consum...

Radu Tudor: Şi ăia care împing maşina le mai dă şi câte un brânci.

Liviu Voinea: Consumul privat oricum scade şi e firesc să scadă, e şi soluţia de ajustare a deficitului extern, dar consumul public nu trebuie să scadă în acest moment, el trebuie să se restructureze. Altă greşeală pe care o face acest guvern şi am încercat să i-o spun şi joi domnului Pogea, dar nu ştiu cât a ascultat lucrul acesta. Se bazează pe nişte estimări complet nerealiste, deci noi estimăm o creştere economică de 2,5%. În opinia mea, în varianta pozitivă o să avem -1 şi în varianta negativă o să avem -5. În orice caz n-o să avem cu plus.

Mihai Gâdea: Poate fi şi -5?

Liviu Voinea: Sigur că da, am avut -12 în '91, am avut -8 în '97. Care-i problema? Precedentele recesiuni. Sigur că poate să fie. Doamne fereşte, dar poate să fie. Şi ştiţi când va fi atât de gravă?

Radu Tudor: Preşedintele şi-a asumat o creştere de 1,5-2% acum trei zile.

Liviu Voinea: Domne, nu pot să-mi asum şi eu... eu îmi asum ce vreţi dumneavoastră, dar eu ţin cu Universitatea Craiova, înseamnă că o să câştige Craiova campionatul, nu cred că o să prind până ies la pensie lucrul ăsta, din păcate.

Radu Tudor: Dar lumea se uită ca să spun aşa în gura preşedintelui, preşedintele spune că o să avem o creştere de 1,5-2% estimată şi s-ar putea să...

Mihai Gâdea: Am o rugăminte. Ne apropiem de titlurile orei şi vă rog să continuaţi acest lucru şi vreau să continuaţi, e o chestie pe care am anunţat-o încă de la început, ce ar putea să aducă acest împrumut cum anunţa în această seară Financial Times de 20 de miliarde?

Liviu Voinea: Să ştiţi că aduce şi lucruri bune.

Mihai Gâdea: Domnule Teodorescu, până la titlurile orei vreau să vă întreb, astăzi, preşedintele a reuşit, dumneavoastră aţi spus că a încercat să facă două lucruri, să stabilească o dată care sunt problemele şi a doua oară care sunt vinovaţii, da?

Bogdan Teodorescu: Să enunţe problemele în forma lor cea mai gravă lipindu-le de nişte vinovaţi.

Mihai Gâdea: A reuşit şi reuşeşte să facă lucrul ăsta?

Bogdan Teodorescu: Eu nu pot să vă spun acest lucru fiindcă asta se află prin măsurători. Dacă e să întrebăm, dacă facem un sondaj printre noi cei patru de la această masă, puteţi spune că n-a reuşit, dar suntem fundamental nereprezentativi. Nu ştiu ce a reuşit în masa cetăţenilor, de fapt vreau să mai spun un lucru, nu ştiu câţi cetăţeni au văzut discursul, lumea nu va vedea discursul, lumea va vedea interpretări de discursuri. Cei care se uită la această emisiune vor avea dubii, cei care se uită la alte emisiuni şi vor privi numai nişte segmente sau se uită la postul naţional de televiziune s-ar putea să-şi rezolve aceste dubii fiindcă trebuie să atrag atenţia asupra unui lucru, este a treia oară când Traian Băsescu foloseşte aceeaşi tehnică, dă un discurs în Parlament destul de neutru şi destul de lipsit de lume şi după aceea se duce la TVR, la TVR sau la alte posturi private şi acolo dă cu barda în numele acestui discurs, deci e foarte posibil ca oamenii care se uită doar la acel lucru să-l creadă pe Traian Băsescu şi să creadă că vinovaţii sunt Tăriceanu, acum, de exemplu, a dat vina pe Banca Naţională pentru faptul că n-a prevăzut criza, a sugerat că Banca Naţională e de vină că n-a prevăzut criza. A mai dat vina şi pe alte persoane, deci pe lângă principalul...

Liviu Voinea: Eu am prevăzut-o, eu nu sunt de vină înseamnă.

Bogdan Teodorescu: Da, dar nu ştiu dacă intraţi pe lista lui scurtă, deci pe lângă Tăriceanu şi liberali se acumulează vinovaţii. Vreau să vă spun că se mai construieşte un vinovat, dacă vă uitaţi atent, funcţionarii sunt vinovaţi, deci la acest moment el are un discurs antifuncţionari, funcţionari publici.

Radu Tudor: Sigur. Ineficienţa profundă a funcţionarilor.

Bogdan Teodorescu: A funcţionarilor, exact, e spus astăzi...

Mihai Gâdea: Şi asistaţii ăştia care iau pensie...

Bogdan Teodorescu: Exact. Încet-încet el dirijează...

Liviu Voinea: Acum, apropo de funcţionari, de ce după ce bagi cotă unică care teoretic îţi reduce... îţi creşte eficienţa colectării, tu angajezi mai mulţi oameni ca să colectezi taxe?

Bogdan Teodorescu: Da, numai că vedeţi, domnule Voinea, eu nu pot să analizez economic fiindcă nu-i competenţa mea, eu pot să spun că pot analiza imagologic, or, imagologic Traian Băsescu de când există asta face, identifică un vinovat principal, setul de vinovaţi secundari, are un discurs plin de invective la adresa unor largi categorii de persoane care poartă vina răului pe care el îl arată.

Liviu Voinea: Problema e că noi trebuie să identificăm soluţii acum, nu vinovaţi.

Mihai Gâdea: Vă propun să luăm titlurile orei de la 22. Revenim la discuţia noastră. Extrem de interesant ce ne anunţă domnul Voinea, Financial Times l-a sunat în această seară să comenteze împrumutul României de 20 de miliarde, bănuiesc că de la Fondul Monetar Internaţional...?

Liviu Voinea: Cumulat, este un pachet...

Mihai Gâdea: 20 de miliarde mi se pare o sumă importantă. Vom discuta despre ce presupune. Este o centură de siguranţă sau este o spânzurătoare pentru populaţie un astfel de împrumut atât de mare? Şi vom vedea în această seară preşedintele a mai dat un interviu la TVR, unde a nominalizat cine este vinovat: Călin Popescu Tăriceanu şi guvernul condus de domnia sa. Apropo, miercuri seara, în premieră şi în exclusivitate la „Sinteza zilei" confruntarea Tăriceanu - Antonescu. Cei care se bat pentru funcţia de preşedinte al PNL-ului şi pentru candidatura împotriva lui Traian Băsescu. Miercuri seara de la 21:30. Titlurile orei şi revenim imediat.

Mihai Gâdea: Am revenit la „Sinteza Zilei". În această seară am aflat lucrurile pe care nu le-am aflat astăzi în Parlament de la discursul preşedintelui. Financial Times se pare că va publica mâine... domnul Liviu Voinea a fost sunat de Financial Times şi rugat să comenteze împrumutul României de 20 miliarde. Împrumutăm 20 miliarde.

Radu Tudor: Cifra a fost vehiculată astăzi în Parlament de preşedintele Curţii de Conturi. De Nicolae Văcăroiu. Care fiind o persoană care are informaţii şi având o poziţie importantă în statul român, a spus, estimările şi informaţiile pe care le am se referă la un împrumut între 15 şi 20 miliarde euro.

Liviu Voinea: E vorba de un pachet, şi bani de la UE, şi de la FMI, şi de la Banca Mondială.

Radu Tudor: Suma pentru nişte profani ca noi sună impresionant.

Mihai Gâdea: Ungaria cât a luat?

Liviu Voinea: 10,5 miliarde.

Mihai Gâdea: Ungaria prăbuşită a luat 10 miliarde şi noi luăm 20 miliarde?

Liviu Voinea: Letonia a luat 7,5 miliarde. O treime din PIB-ul ei. La noi 20 miliarde nu înseamnă decât...

Mihai Gâdea: În studioul nostru se află şi Victor Ciutacu. Bună seara. Domnul preşedinte a fost la TVR şi a făcut ceea ce domnul Teodorescu nu văzuse în întregime, că emisiunea era în timp ce noi vorbeam. Dar domnul preşedinte a executat întocmai şi la timp ce aţi spus dumneavoastră.

Bogdan Teodorescu: Strategia.

Mihai Gâdea: Stabilim problemele şi lipim vinovaţii. Cine este vinovatul? Vinovaţii fără nume. (...) Tăriceanu e de vină, Tăriceanu e vinovat. E limpede... un telespectator spune, domnul preşedinte Traian Băsescu a rămas în obsesia sa de moarte, obsesia Tăriceanu. Iar legat de împrumut să mă lase în pace cu cei privaţi, dacă s-au împrumutat să facă bine să-şi plătească împrumutul.

Victor Ciutacu: Pot să pun şi eu o întrebare idioată? Am înţeles că Călin Popescu Tăriceanu a topit iresponsabil un fond de dezvoltare de 3 miliarde? OK. Pot fi de acord cu domnia sa. Cum se cheamă majorarea lefurilor profesorilor în campania electorală? Promulgarea majorării din pixul domnului preşedinte. Nu discutăm despre Parlament sau Guvern. Ăsta-i nu-i gest iresponsabil, dacă ştia că vine criza? Domnul preşedinte e preşedinte de alaltăieri? A aflat alaltăieri mai pe la prânz că vine criza şi a convocat Parlamentul?

Mihai Gâdea: În octombrie a anunţat că România nu va fi afectată de criză.

Victor Ciutacu: Şi că FMI va fi ultima variantă la care va apela şi că nu-i nevoie şi că nu avem nevoie de bani să ne împrumutăm, că avem bani să dăm salariile la profesori retroactiv. Păi care-i mai iresponsabil dintre ei doi? Eu nu zic că Tăriceanu o fi vreun responsabil. Cel puţin la asta cu profesorii a fost mai responsabil decât Traian Băsescu. Şi acum vine şi ne spune, zice, sper că populaţia e conştientă că promisiunile din campanie nu se pot îndeplini rapid. I-auzi brâul! Dar în campanie de ce nu ne-a spus, dom'ne, vă facem nişte promisiuni pe următorii 43 de ani. A doua zi de la instalarea noastră la guvernare dăm bani. Grupa 1 şi 2 de pensie, lefurile profesorilor etc. Nu mai vorbesc de ăia 25.000 ai lui Mircea Geoană pe cap de locuitor întors din ţările calde. Dacă tot vorbim. Am înţeles că trebuie să dai în ăştia. Greaua moştenire sună bine. Mai mult, dom'ne, ăştia vorbesc între ei? Liderii ăştia politici? Domnul Gheorghe Pogea e ministrul Finanţelor. Eu ştiu că el se ocupă cu FMI, nu şeful statului. În general. El şi cu guvernatorul BNR. Domnul Gheorghe Pogea a spus în emisiune undeva la 3 miliarde avem nevoie. Încă-i ministrul Finanţelor. Acum aflu de la domnul Liviu Voinea că îl sunară unii să-l întrebe cum comentăm că luăm 20? De la 3 la 20 e de şapte ori.

Mihai Gâdea: Să fie.

Liviu Voinea: Eu sunt cel care apără împrumutul...

Victor Ciutacu: Pe care-l apăraţi? Pe acela de 3 sau pe acela de 20?

Liviu Voinea: Acela de 3 nu există. Pe acela de 20.

Victor Ciutacu: Dar domnul Gheorghe Pogea e ministrul Sportului sau al Finanţelor?

Radu Tudor: S-a supărat pe mine când i-am spus că-i inginer. Asta-i viaţa.

Mihai Gâdea: La mine în emisiune nu a anunţat nici un fel de sumă.

Victor Ciutacu: Nici la mine. Dar i-am zis, dom'ne e de domeniul miliardelor, zecilor? Şi a spus un trei.

Mihai Gâdea: Eu sunt avocatul domnului Gheorghe Pogea sau al domnului Traian Băsescu în seara asta?

Victor Ciutacu: Nu, al domnului Gheorghe Pogea eu sunt.

Mihai Gâdea: Poate avem nevoie de o plasă de siguranţă. Nu o centură de siguranţă...

Victor Ciutacu: Mie mi se pare că avem nevoie de centură de castitate.

Radu Tudor: Centura de siguranţă este pentru aterizare forţată. Când dai cu fundul de pământ.

Mihai Gâdea: Mie mi se pare că noi plonjăm în aer şi avem nevoie de o plasă care să ne prindă. Nu cumva de la 3 la 20 miliarde este tocmai motivaţia că avem nevoie de o plasă?

Bogdan Teodorescu: Ştiţi că dacă faceţi metafora cu avionul, avem nevoie şi de un pilot. A mai găsit domnul preşedinte nişte vinovaţi. „România are 4,8 milioane pensionari, 4,5 milioane de salariaţi şi doar 3 milioane de nebugetari, singurii care produc pentru 22 milioane de români". Deci ne întoarcem la un algoritm pe care l-am mai trăit odată... vinovaţi sunt bugetarii şi pensionarii. La ora asta mergem din nou. Această zi e o zi foarte importantă din punct de vedere electoral. În 2004, dacă ţineţi minte, Traian Băsescu lansase ideea pensionarilor... puturoşi sau ceva de tipul ăsta, care mănâncă banii. Şi atunci o foarte mare categorie de oameni tineri au zis, da, domnule, are dreptate, să nu mai dăm bani la pensionari. Acelaşi lucru se petrece şi acum. La ora asta, România e în criză pentru că are bugetari şi fiindcă are pensionari. Ăştia sunt precum rromii în Italia. Aceeaşi strategie. Într-o ţară în criză identific o minoritate şi năpusteşte poporul pe ea. Fraza că doar 3 milioane de oameni produc pentru 22 milioane, dar de fapt indicând că sunt 4,5 milioane de pensionari este foarte clară. Ai 22 milioane la 4,5 milioane. Cine e de vină? Pensionarii. Şo pe ei. Asta-i construcţia electorală standard.

Victor Ciutacu: Nu poate s-o rezolve cu reţete compensate de sticlă pisată în ceai? Să nu mai treacă la subtilităţi de-astea. Să-i rezolve cu un program de exterminare în masă. Idolii politici ai domniei sale cu asta s-au ocupat mai acum vreo 60 de ani.

Bogdan Teodorescu: Pe linie dacă punem, avem un vinovat principal, Călin Popescu Tăriceanu, nişte vinovaţi secundari, Guvernul, BNR, chiar şi PSD a fost luat un pic la mână... domnul Mircea Geoană a fost uşor muştruluit că face şi drege şi după aia avem o masă vinovată. Pensionarii. La acest moment piramida este construită. Tot ce vine e din cauza ăstora. Nimeni nu are nicio vină.

Radu Tudor: Şi a bugetarilor care nu produc nimic. Sunt salariaţi de pomană.

Victor Ciutacu: Nu produc nimic şi au sporuri. Că asta cu sporurile este... cuvântul magic e sporuri.

Mihai Gâdea: Domnul Liviu Voinea?

Liviu Voinea: Vreau să discut despre două cuvinte cheie din discurs, fără a face analiză politică. Austeritate şi solidaritate. S-a vorbit de austeritate. V-am spus, eu...

Mihai Gâdea: Austeritatea în mintea multora este lipită nu doar de criză, ci şi de ideea venirii FMI. De data asta, deci FMI s-a schimbat mult în ultimii 10 ani. Şi România s-a schimbat mult în ultimii 10 ani. Acum 10 ani aveam 40 miliarde dolari PIB-ul, acum avem 140 miliarde euro. Avem de-a face cu o altă ţară şi cu altă instituţie. Fondul acum nu ne impune acest deficit de 2%, l-am impus singuri şi e o greşeală pentru că am supraestimat veniturile. Ar fi anul cu cele mai mari venituri din istoria fiscală a României în condiţiile în care intrăm în recesiune. Imposibil. Dacă vine FMI, zice aşa. Cât v-aţi propus deficit? 2%. Bun. Voi vi l-aţi propus. OK. Aţi făcut veniturile? Nu, nici vorbă. Nu o să le faceţi niciodată veniturile astea. Atunci tăiaţi şi cheltuielile până rămâne 2%. De-asta este esenţial ca în negocierile cu FMI să se folosească oportunitatea, practica primei rectificări bugetare şi să se treacă la un deficit de cel puţin 4% din PIB. În mod normal, într-o perioadă de creştere economică nu aş fi recomandat aşa ceva. Dar acum uitaţi-vă, Spania are deficit 6% din PIB, 2009, 2010 şi nu e jenată de asta. SUA au 12% deficit din PIB. Şi Obama tot anunţă noi planuri de stimulare economică. Sigur că e o problemă de unde finanţezi? Păi uite de-asta iei banii, finanţezi deficitul.

Mihai Gâdea: Eu sunt un om obişnuit. Când aud de FMI - şi astăzi Mircea Geoană, preşedintele Senatului, al doilea om în stat - a dat un interviu în presă în care a spus următorul lucru. Nu numai că nu ştia despre împrumutul de la FMI şi că ăia au fost trimişi pe şestache, pe burtă...

Victor Ciutacu: La şmen.

Bogdan Teodorescu: Traian Băsescu îl atacă pe Mircea Geoană şi spune că nu-i adevărat, că ştia. În seara asta.

Victor Ciutacu: Mai avem un vinovat, Mircea Geoană care ştia şi nu ne-a spus şi ne-a minţit.

Radu Tudor: Mircea Geoană a spus clar că nu a aflat din România despre intenţia noastră de a lua bani de la FMI, câte miliarde, ci a aflat de la Washington. Şi că asta i se pare nepermis.

Victor Ciutacu: Ceea ce a fost fabulos a fost că a trebuit să apară informaţia pe agenţiile internaţionale, s-o preia HotNews, să dea şi componenţa delegaţiei. Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, secretarul de stat Bogdan Drăgoi etc., şi după aia, întrebat fiind Ministerul Finanţelor, să confirme informaţia. Păi nu era logic să dea Ministerul Finanţelor sau BNR, în imensa-i transparenţă, o informaţie? Băi popor, plecară doi la Washington să luăm bani. Sau să vedem dacă putem să luăm bani.

Bogdan Teodorescu: Mircea Geoană n-are bun-simţ când se plânge că nu ştia de dialogurile cu FMI.

Mihai Gâdea: Cum aţi zis?

Victor Ciutacu: Adică e nesimţit. Pe româneşte.

Bogdan Teodorescu: Mircea Geoană n-are bun-simţ când se plânge că nu ştia de dialogurile cu FMI. Şi Mircea Geoană a fost salvat de Traian Băsescu prin luarea partidului la guvernare. Însă în acelaşi timp, în aceeaşi frază, Traian Băsescu spune că el nu este parte a protocolului şi că nu a fost implicat în protocol.

Victor Ciutacu: Adică Mircea Geoană este nesimţit, spune partenerul domniei sale la conducerea ţării?

Bogdan Teodorescu: Mie mi-a transmis cineva pe mobil, elemente din discurs. Nu pot să vă spun că-i citat exact sau că e o interpretare.

Liviu Voinea: Se leagă austeritatea de FMI. Fără Fond, austeritatea va fi mai mare pentru că nu vom avea de unde să acoperim gaura. Esenţial este cu FMI ce se negociază, se rămâne la deficitul de 2% e o greşeală monumentală, se trece la un deficit de cel puţin 4%, asta va permite o ajustare graduală şi de asta are nevoie economia României. Şi aici ajungeam la greşeala fundamentală care se face de către Guvern. Încercarea de a ajusta brutal deficitul de 5,3 - s-a anunţat anul trecut - de fapt deficitul structural e un pic complicat de explicat, dar un deficit bugetar se compune dintr-un deficit structural şi unul ciclic conjunctural. Deficitul conjunctural este cel care contează. Şi acela a fost 6,6% din PIB anul trecut. Deci într-un an de încetinire economică deficitul tinde să se ducă mai aproape de deficitul structural sau chiar să-l depăşească.

Radu Tudor: Astăzi, preşedintele a spus că banii pe care o să-i luăm împrumut sunt pentru datoria publică şi cea privată. Datoria publică de 1,7 miliarde euro şi datoria privată de 24 miliarde euro. Statul român trebuie să plătească datoria privată?

Liviu Voinea: Nu. Cred că s-a referit la serviciul datoriei externe. Pentru că datoria privată externă este de 60 miliarde. Probabil că serviciul pe termen scurt este în...

Radu Tudor: A spus textual, că trebuie să plătim 24 miliarde euro anul ăsta.

Liviu Voinea: E serviciul datoriei. Nu trebuie să plătească statul. Dar au existat state care aproape au dat faliment, au intrat într-o criză financiară din cauza datoriei private. Şi acestea au fost statele asiatice în anii '97, '98. Începând cu Thailanda, Malayezia, Singapore, Coreea de Sud. Fenomenul este următorul. Dacă privaţii nu-şi pot plăti datoria şi nu şi-o pot plăti în ce fel?... fuge banul din ţară. Nu mai este euro. În cazul ăsta euro devine foarte scump, o marfă rară şi leul se prăbuşeşte. În momentul în care s-a prăbuşit leul, inclusiv datoria publică devine foarte scumpă. Statul trebuie să printeze mai mulţi lei. Să cumpere de undeva mult mai scump ca să poată plăti datoria. Şi nu vorbim doar de datoria externă, vorbim şi de datoria internă. Statul român are o datorie externă mică publică, dar datoria internă e mai mare decât datoria externă.

Radu Tudor: România este în postura de a plăti datoriile acumulate de bănci private care nu mai fac faţă crizei?

Liviu Voinea: Nu. Dar probabil s-ar putea să ajungem să existe o garantare de către stat a unei părţi a acestei datorii. Eu nu spun că-i un lucru de dorit.

Radu Tudor: Am primit 101 garanţii că nu se va întâmpla aşa ceva cu nicio bancă străină.

Liviu Voinea: Esenţial este ca în cazul în care fug aceşti bani din România, în cazul în care o parte din datoria privată nu se mai poate plăti - pentru că în momentul ăsta se merge pe premisa că 100% sau 99% se va plăti sau se va reînnoi, deci nu se va pune problema să se plătească - dacă intrăm în scenariul negativ şi fug banii din ţară, atunci să existe un împrumutător de ultimă instanţă pe care speculatorii străini să-l aibă în minte. Să spună mda, acum eu atac leul pentru că nu mai este euro acolo.

Mihai Gâdea: În interviul de la TVR s-au mai spus câteva lucruri. A fost întrebat cum comentează candidatura lui Mircea Geoană la funcţia de preşedinte al României? Domnul preşedinte Traian Băsescu a răspuns: „O intenţie nefericită".

Radu Tudor: De obicei afirmaţiile de genul acesta se soldează cu înfrângerea lui Traian Băsescu. Şi-ţi aduc aminte de alegerile locale. Peste tot pe unde s-a dus Traian Băsescu să susţină candidatul, s-a ales praful de candidatul PD-L. La Iaşi, Bucureşti, Mangalia. Sunt cinci cazuri...

Mihai Gâdea: Şi nu aţi auzit tot. Şeful statului s-a arătat deranjat de atacurile şefului PSD şi a altor pesedişti, amintindu-le acestora că el nu e parte a acordului PD-L-PSD. Şi că le va da replica dacă vor să-şi facă imagine pe seama...

Victor Ciutacu: Ca la tonomatele cu euro. Că nu mai la ăia ameninţa că dă replica în fiecare zi.

Mihai Gâdea: Traian Băsescu spune că actuala coaliţie funcţionează bine deocamdată şi a calificat drept aberante declaraţiile lui Adrian Năstase care susţine că preşedintele urmăreşte să scoată PSD de la guvernare în viitorul apropiat. „Cum să distrugi o structură pentru formarea căreia ai lucrat?" Păi nu a zis că n-are nicio legătură cu o frază mai sus?

Bogdan Teodorescu: Să vă dau şi eu o frază din ce a spus Traian Băsescu.

Mihai Gâdea: Vă rog.

Bogdan Teodorescu: El a spus că refuză să comenteze cazul Elena Băsescu, nu-şi asumă nicio răspundere, nu a vorbit cu ea de o lună, e mare şi face ce vrea.

Victor Ciutacu: Noi am zis că e o femeie de 29 de ani - aici ţin eu la rigoare. Data trecută când m-a umplut pe mine de spume pe la TV şi mă făcea tonomatul-şef, era un biet copil cu destinul căruia şi cu soarta se joacă nişte ticăloşi de-aici din studio. Acum e o femeie de 29 de ani?

Mihai Gâdea: Să vă mai citesc de pe HotNews. Traian Băsescu spune că va avea o discuţie lămuritoare cu Elena Băsescu pe tema candidaturii sale la alegerile europarlamentare şi s-a arătat dezamăgit de gestul Alinei Mungiu Pippidi. „Şi ea o să-şi facă timp să discute cu tac-su şi eu să discut cu ea şi o să aştept reacţia. Nu am fost niciodată brutal cu ea, dar trebuie să avem o explicaţie. Nu ştiu dacă o să mai candideze sau nu după această discuţie. Decizia îi aparţine", a explicat şeful statului. Acesta s-a arătat dezamăgit de atitudinea Alinei Mungiu şi spune că ar fi fost normal ca aceasta să-l sune dacă avea vreo îndoială cu privire la neimplicarea sa în propunerile de negociere...

Victor Ciutacu: Am şi eu o rugăminte. Domnul Traian Băsescu, vreau eu să vă sun. Daţi-mi şi mie un SMS cu numărul de telefon. Că văd că Alina Mungiu are telefonul dumneavoastră. Eu sunt un om informat, dar n-am numărul dumneavoastră. Văd că societatea civilă are mobilul preşedintelui. Paszkany îi dă pe mail-ul potrivit, Alina Mungiu îl sună... Băi da, e mişto în ţara asta. Şi apropo, bine că nu a făcut-o ţigancă împuţită. Mă aştept la orice.

Bogdan Teodorescu: Dacă ne amintim bine, doamna Mungiu Pippidi este cea care l-a pus pe domnul Traian Băsescu în funcţie. Dacă ţineţi minte acel interviu celebru, ea spune că ea a decis înlocuirea lui Theodor Stolojan cu Traian Băsescu, fiindcă Theodor Stolojan nu avea nicio şansă şi aşa au câştigat alegerile. Ea personal şi nimeni nu a negat acest lucru.

Victor Ciutacu: Şi Traian Băsescu era 14 din cărţi. Trebuia să-l pună Alina Mungiu la Preşedinţie.

Bogdan Teodorescu: Atâta vreme cât ea afirmă asta şi el nu neagă... a afirmat public, a apărut în Revista „22".

Victor Ciutacu: Tocmai vorbeaţi despre tactica lui Traian Băsescu de a exista vinovaţi. Uite, şi pentru ascensiunea lui există un alt vinovat decât el. Alina Mungiu Pippidi.

Bogdan Teodorescu: El săracul nu a vrut, dar...

Victor Ciutacu: Dacă l-a pus femeia aia să candideze... O să aibă o discuţie cu tac-su? Ce necolocvial vorbeşte.

Mihai Gâdea: Ca dumneavoastră. Şi dumneavoastră vă referiţi la tac-su.

Victor Ciutacu: Şi a zis că s-a implicat în relaţia cu Hrebenciuc. Staţi că am şi eu o informaţie. Că s-a implicat în relaţia lui Hrebenciuc, acela mic, şi nu a fost bine. Deci acum la candidatură se mai gândeşte dacă se implică. Apropo, Hrebenciuc, lasă-le familia în pace.

Mihai Gâdea: Nu-l costă treburile astea?

Bogdan Teodorescu: Lucrul care va conta foarte tare în acest an va fi realitatea economică. E indubitabil faptul că lucrul care va conta cel mai tare va fi realitatea economică. Să ştiţi că cetăţenii fac ca domnul preşedinte. Caută un vinovat. Totdeauna masa caută un vinovat. Când e rău, trebuie cineva să plătească. Masa fiind şi 1000 de oameni la un congres, care vor sânge când au pierdut puterea şi aşa se explică diversele căderi spectaculoase din congrese care par a fi controlate, acelaşi lucru este valabil şi pentru masa care până acum spera la un concediu bun, la un aragaz în plus, la un frigider şi nu mai are nici unele... la fel cu masa care ştia că are locuri de muncă şi nu mai are, că are salarii şi nu mai are etc. Toate aceste lucruri se vor sparge. Traian Băsescu ştiind că masa caută un vinovat, încearcă s-o îndrume. Şi încearcă să spună, vinovatul e acolo. Căutaţi-l acolo. Vom vedea...

Mihai Gâdea: Dar pe partea cealaltă sunt cei care încearcă să arate că vinovatul pentru ultimii 5 ani este Traian Băsescu, şi aici se înscriu Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu...

Bogdan Teodorescu: L-aţi auzit foarte tare pe Călin Popescu Tăriceanu vorbind?

Mihai Gâdea: Da.

Bogdan Teodorescu: Eu nu.

Mihai Gâdea: Astăzi...

Bogdan Teodorescu: El nu mai e la putere de 3 luni. De 3 luni, domnul Călin Popescu Tăriceanu a avut o tăcere respectuoasă...

Mihai Gâdea: Crin Antonescu vorbeşte despre asta.

Bogdan Teodorescu: Vorbeşte mai mult. Este cel mai vocal liberal împotriva lui Traian Băsescu.

Mihai Gâdea: Din moment ce se intră în linie dreaptă cu această campanie şi, iată, Traian Băsescu îşi exprimă o primă îngrijorare, dacă a fi confortabil...

Radu Tudor: A început să-i fie frică. Ca şi lui Mircea Geoană.

Mihai Gâdea: ...dacă i-ar plăcea ca Mircea Geoană, de exemplu, să-i fie contracandidat, putea să spună, dom'ne, candidează, foarte bine. Dar spune că e o alegere nefericită.

Radu Tudor: Seamănă cu chestia aia... Blaga îl spulberă pe Mitrea. Şi a ieşit Sorin Oprescu.

Bogdan Teodorescu: Daţi-mi voie să vă dau două variante. Sunt două interpretări în jucăria asta. Una este că domnul Traian Băsescu chiar are un acord cu PSD, ca PSD să nu-şi pună candidatul. Chiar au discutat asta. Şi atunci el spune, dom'ne, cum adică? Noi ne-am înţeles una şi matale vii acum...? A doua variantă, vreau să vă spun un lucru. Dacă lui Traian Băsescu îi iese în sondaje că el îl bate pe Mircea Geoană, acest tip de afirmaţie este o afirmaţie care ar trebui să-l potenţeze pe Mircea Geoană în interiorul partidului, acesta să fie propulsat ca să mănânce bătaie. E acelaşi lucru pe care-l face şi cu Călin Popescu Tăriceanu. Lui Traian Băsescu îi convine Călin Popescu Tăriceanu mai mult decât îi convine Crin Antonescu.

Victor Ciutacu: E viaţa lui Călin Popescu Tăriceanu.

Bogdan Teodorescu: Da, e perfect. Pentru că are suficiente bube. Crin Antonescu n-are aceste probleme. Şi atunci el îl potenţează acum pe Călin Popescu Tăriceanu atacându-l pentru a crea impresia, uite, dom'ne, duşmanul de care se teme Traian Băsescu este Călin Popescu Tăriceanu. Duşmanul de care se teme Traian Băsescu este Mircea Geoană. Poate să fie o strategie. Ştiţi care-i drama? Vă daţi seama despre ce vorbim noi în anul de criză al României? Şi despre ce vorbeşte România în anul de criză? Deci dacă auziţi discursurile lui Sarkozy, dacă auziţi ce fac ăia de pe-afară... şi uitaţi ce vorbim noi?! Domnul Traian Băsescu care o dă pe Călin Popescu Tăriceanu, care zice de fii-sa, care zice de Hrebenciuc...

Mihai Gâdea: Vorbeşte de doamna Pippidi...

Bogdan Teodorescu: El are... toţi avem treburi. Iar România se duce în jos grav. Şi toate acestea se petrec...

Liviu Voinea: În decembrie, când era toată agitaţia cu formarea Guvernului, am avut o discuţie mai informală cu un fost ministru de Finanţe. Şi l-am întrebat, zic, nu înţeleg, noi suntem cu un picior în groapă. Se împute treaba peste tot în lume. Nu înţeleg pentru ce se agită atât de mult? Pentru că bugetul o să fie varză, terminat. Nu o să ai de unde să... nu mai sunt bani. El mi-a răspuns corect. Nu, Liviu, uită-te la ţările africane. Sunt nişte state eşuate şi totuşi lupta politică e crâncenă. Indiferent cât de mare deficite au, câtă inflaţie, nu contează. Acolo în continuare mai e ceva pentru care să lupţi. Eu cred că anul ăsta realităţile economice ale României devin dramatice. La sfârşitul lunii februarie s-a atins deja numărul de şomeri estimat în legea bugetului pentru tot anul. Asta va afecta încasările din CAS... din tot.

Mihai Gâdea: Afectează consumul...

Liviu Voinea: Sunt oameni care sunt încă în serviciu, dar nu-şi mai primesc plata la orele suplimentare, dar sunt obligaţi în continuare să muncească pentru ele. Sunt oameni care se duc acasă la lichidare cu 1,5 milioane, 2 milioane.

Victor Ciutacu: Pot să-ţi traduc eu într-un limbaj prozaic de ce se luptă ei pe praful ăsta pentru putere şi pentru guvernare? Pentru că de Crăciun, Paşte şi de criză se fac cele mai profitabile furăciuni din istorie. E probat.

Liviu Voinea: Eu nu fac comentarii politice, dar mi se pare că...

Victor Ciutacu: E comentariu de mangleală. Vorba lui Mădălin Voicu.

Liviu Voinea: Noi trebuie să căutăm soluţii. Nu ştiu dacă şi vinovaţi.

Bogdan Teodorescu: Pot să vă contrazic? Noi nu trebuie să căutăm soluţii. Ei trebuie să caute soluţii. Funcţia liderului, liderul de-aia primeşte onor la general, de-aia îl salută sepepiştii, de-aia merge cu steguleţul pe maşină. Ca el să aibă griji şi eu să am grijile mele. Eu am grija mea la şcoală, dumneavoastră aveţi grija dumneavoastră la şcoală, avem grijă de studenţi, le dăm note. Eu n-am grija naţiunii. Fiindcă pentru asta sunt doar profesor la facultate.

Victor Ciutacu: Dar nu sunteţi plătit ca să aveţi grijă de naţiune.

Bogdan Teodorescu: Nu numai. Dar nici n-am parte de onorurile publice şi de toate celelalte aspecte pe care le presupune funcţia. Repet, steagul ridicat când treci sau onorul...

Liviu Voinea: Am înţeles. În aceeaşi logică vă mai spun ceva. Am pierdut din vedere partea de solidaritate. Eu nu cred că trebuie să fie toată lumea egală în faţa crizei. Nu toată lumea trebuie să suporte la fel costurile crizei pentru că nu toată lumea a consumat la fel în perioada anterioară, nu toată lumea are venituri egale. Criza nu trebuie suportată egal de toată lumea. Peste tot în lume se iau măsuri pentru impozitarea mai mare a celor mai bogaţi şi pentru IMM-uri şi pentru oameni mai amărâţi ajutoare. Fie impozitare mai mică, fie ajutoare de şomaj mai mari. Sunt măsuri care au început să fie luate şi la noi pe partea asta, dar încă timide. Nu toată lumea... nu suntem egali în faţa crizei. Sau n-ar trebui să fim. Unii trebuie să suporte mai mult decât alţii. Pentru simplul motiv că unii chiar nu-şi pot permite s-o suporte...

Mihai Gâdea: Azi vine Traian Băsescu şi ne spune că împrumutul de la FMI e o centură de siguranţă. Aflăm că este de 20 miliarde. Iar în urmă cu o lună ne spunea că FMI e ceva foarte nasol. E un bau-bau. Să vedem, este FMI un bau-bau sau s-ar putea ca FMI să fie cineva cu ochii pe ei şi să fure mai puţin într-o perioadă de criză unde ar fi important să se fure mai puţin, dacă se poate? (...)

Liviu Voinea: Probabil că între timp a mai ascultat alte opinii. Nu ştiu. Între timp suma de care e nevoie s-a dublat...

Mihai Gâdea: Nu s-a dublat. Zicea de 6 miliarde, acum sunt 20.

Victor Ciutacu: S-a triplat.

Liviu Voinea: Sunt motive pentru care un acord instituţional extern de finanţare este necesar. În momentul ăsta Guvernul se împrumută mai scump de pe piaţa internă decât s-ar împrumuta de la Fond. Deci noi luăm la 11-12% la leu împrumut acum, de la Fond am putea lua probabil sub 5% la euro.

Mihai Gâdea: Dar care sunt condiţiile la acest împrumut?

Liviu Voinea: Se negociază. Condiţia esenţială dacă va fi un lucru bun sau unul rău, va fi deficitul agreat. Dacă vom rămâne în deficit de 2% va fi un dezastru. Dacă vom avea un deficit cel puţin dublu avem şansa să avem o ajustare graduală şi de asta avem nevoie. În momentul în care ai nişte bani de rezervă, BNR ar putea să repornească motoarele creditării. Pentru că în acest moment, dumneavoastră spuneaţi că nu avem pilot. Mai mult ca sigur. Dar nu mai avem nici motoare. S-a tot vorbit de aterizarea dură sau uşoară a economiei. Acum am fost întrebat dacă a aterizat dur economia, că a avut 2,5% creştere în trimestrul IV. Nu. Asta doar a însemnat oprirea motoarelor. Acum urmează prăbuşirea. Să nu ne imaginăm că vom ieşi într-un trimestru sau două din criză. Cum îşi imaginează încă prognozele oficiale. Nu se va întâmpla. Ne vom duce la fel cu toate ţările din ce în ce mai la fund şi soluţia de a ieşi din criză e un pachet anticriză pe care încă nu-l avem, pentru că a creşte contribuţia de asigurări nu e anticriză...

Radu Tudor: Luăm 20 miliarde, dar n-avem planul de cheltuială a acestor bani?

Liviu Voinea: O parte din ei stau la rezervele valutare, ceea ce permite BNR să scadă dobânzile.

Radu Tudor: Am înţeles. Dar planul ăsta?...

Liviu Voinea: Atenţie, asta va permite BNR să scadă dobânda mult. Pe de altă parte, dacă nu facem reformele structurale, repornirea creditării nu va însemna decât creşterea deficitelor pentru care ne-am împrumutat acum. La anul...

Radu Tudor: Bun. Şi planul pentru restul de bani? Câţi km de autostradă, unde, care sunt şantierele?...

Victor Ciutacu: Nu există...

Radu Tudor: Atunci la ce mai luăm 10 miliarde?...

Liviu Voinea: De la UE ca să finanţăm deficitul şi de la FMI ca să creştem rezervele valutare.

Mihai Gâdea: În seara asta s-ar putea să mai asistăm la încă un lucru, să se cam termine cu această coaliţie pe care domnul Traian Băsescu a inventat-o. (...) S-a terminat cu coaliţia?

Bogdan Teodorescu: Nu.

Radu Tudor: Nu, dar începe să se teamă de contracandidaţi domnul Traian Băsescu. E clar. Indiferent cine sunt ăştia. Omul se duce în jos odată cu avionul economie de care a vorbit... că are nevoie de centură.

Bogdan Teodorescu: Unele din testele coaliţiei vor fi Codurile. Problema este că mişcarea pe care a făcut-o azi în Parlament a fost o mişcare interesantă. El a acuzat Parlamentul că n-a adoptat Codurile până pe 31 decembrie în condiţiile în care Predoiu a predat Codurile la începutul lunii. Le-a retras în ianuarie şi le va pune din nou şi le va trece prin asumare. Deci problema e clară. În continuare, Traian Băsescu face acelaşi joc pe toate domeniile de activitate. În economie de vină este Călin Popescu Tăriceanu. În justiţie de vină e Parlamentul care a blocat iniţiativele minunatului domn Predoiu.

Victor Ciutacu: Şi în coaliţie e Mircea Geoană.

Bogdan Teodorescu: Acum e Mircea Geoană. Până acum a fost Adrian Năstase şi acum a devenit şi Mircea Geoană.

Radu Tudor: Care-i un nesimţit.

Bogdan Teodorescu: Care ar putea să aibă bun-simţ.

Radu Tudor: Dar n-are.

Victor Ciutacu: Dar cum se cheamă ăia care nu au bun-simţ? Sunteţi sfios în seara asta.

Bogdan Teodorescu: Eu vreau să fiu exact.

Victor Ciutacu: Eu vreau să vă spun cum se cheamă. Nu se cheamă nesimţiţi, se cheamă ţigani împuţiţi.

Bogdan Teodorescu: Am înţeles. Să vă mai spun un lucru care s-a întâmplat săptămâna trecută şi care a fost trecut cu vederea pentru că se întâmplă prea multe. În întâlnirea pe care a avut-o domnul Traian Băsescu peste povestea cu şedinţa de la Parlament, cu Adrian Năstase, domnul Traian Băsescu a spus o frază pe care o citesc. E halucinantă. „Va trebui să aibă loc o discuţie care să apropie punctele de vedere ale judecătorului cu ale procurorului". Afirmarea acestei poveşti este halucinantă. Se anulează instituţia apărării şi se anulează instituţia judecătorului. Pentru că dacă el este pe felie cu procurorul trebuie să aplice exact ce spune procurorul. Ştiţi de ce sunt îngrijorat? Apropo de ce spuneaţi... ce o să înţeleagă lumea şi dacă o să creadă lumea sau nu? O frază de-asta într-o ţară europeană era...

Victor Ciutacu: Era istorie.

Bogdan Teodorescu: Da. Afirmarea că judecătorul trebuie să fie pe felie cu procurorul este inimaginabilă. E anularea ideii de drept.

Radu Tudor: E de pe vremea cealaltă.

Victor Ciutacu: Eu sunt mai expresiv. E povestea aia cu justiţia aia care e o cucoană cu o balanţă în mână. Ca o cruce. Judecătorul la mijloc, într-o parte e procurorul care-l acuză pe prezumtivul bandit şi într-o parte e avocatul care-l apără pe prezumtivul bandit. Asta trebuie să fie în echilibru. Dacă judecătorul se dă pe mână cu ăsta se duce aşa. Şi cade cucoana în nas.

Bogdan Teodorescu: Oricine are o cauză împotriva statului o pierde.

Victor Ciutacu: Da.

Bogdan Teodorescu: Conform acestei idei, oricine are ceva de împărţit cu statul a mâncat bătaie. Pentru că procurorul va trebui să aibă puncte de vedere apropiate cu judecătorul. Este inimaginabil.

Radu Tudor: Procuror plus judecător egal love.

Bogdan Teodorescu: Ne întoarcem la povestea cu Codurile penale. Domnia sa se bazează pe un lucru. Românii nu se informează, în general criza economică e un alt lucru la care să te gândeşti. Şi le dă. Totul merge bine în justiţie. Nu sunt codurile penale. De ce nu sunt? Pentru că nu a vrut Parlamentul. Lucrurile merg bine în justiţie. De ce ne monitorizează Europa? Pentru că există Adrian Năstase. Nu mai există Adrian Năstase, a existat Adrian Năstase. În continuare, mandatul lui Traian Băsescu este mandatul găsirii vinovaţilor de serviciu. Care încep de la un nume şi se termină cu 4 milioane de pensionari. În orice domeniu de activitate.

Liviu Voinea: Nu-i vina pensionarilor că sunt pensionari. Au fost mulţi scoşi forţat la pensie.

Victor Ciutacu: Şi nu-i vina lor că şi-au plătit dările către stat în perioada în care au fost salariaţi.

Bogdan Teodorescu: Toţi ajungem acolo. Dacă ajungem, toţi ajungem acolo.

Victor Ciutacu: Diferenţa dintre pensionarul fost profesor Bogdan Teodorescu şi pensionarul fost marinar şi ulterior preşedinte Traian Băsescu, este net în favoarea pensionarului Traian Băsescu că are masă, casă, maşină şi pensie bună. De-aia îl doare pe bascheţi. Să fiu foarte...

Bogdan Teodorescu: Dar el e preşedintele tuturor românilor, inclusiv al bugetarilor şi inclusiv al pensionarilor.

Mihai Gâdea: Vin alegerile, sunt mulţi funcţionari, pensionari...

Victor Ciutacu: Dovada cea mai elocventă este cum i se adresează lui Mircea Geoană? Crezi că dacă Mircea Geoană scoate capul şi partidul ăsta chiar îşi pune în gând să-l bată pe Traian Băsescu, nu începe să-l scoată şi pe Mircea Geoană cu dosare şi cu procurori şi cu alte dealuri pe care le-au făcut ei înainte? Nu vezi că tot aminteşte periodic cum l-a salvat el pe Mircea Geoană?... Unde l-a salvat?

Mihai Gâdea: Nu a zis tot el la Cotroceni, cu guriţa domniei sale...?

Victor Ciutacu: El cu e mare, da?

Mihai Gâdea: ...să mă exprim plin de afecţiune faţă de domnia sa... şi de empatie de fapt, nu a zis aşa: PSD şi PC sunt câştigătorii morali, PD-L e câştigătorul matematic? Dacă-i câştigătorul moral şi PSD face parte din această coaliţie... ce l-a salvat?

Bogdan Teodorescu: Mai pun o întrebare simplă. Rolul preşedintelui este să salveze şefi de partid când se fac coaliţii?

Victor Ciutacu: Aia nu-i trecut în fişa postului.

Bogdan Teodorescu: Rolul lui e să salveze şefi de partid, să ai grijă să nu cadă? Care-i problema? Aşa faci coaliţiile? Pe care de fapt spui că nu le faci? Ştiţi că citatul pe care l-am dat din povestea cu domnişoara Băsescu este următorul... dumneavoastră vă daţi seama cam cum ne crede? În momentul în care spune că el nu ştia că va candida fata domniei sale? Vă daţi seama cam unde crede că suntem?

Mihai Gâdea: Imbecili, asta ne crede.

Bogdan Teodorescu: Băi băieţi eu nu ştiam, hai să rămânem aşa... Vă daţi seama unde suntem? Şi ştiţi de ce v-am dat acest citat? Pentru că multe din lucrurile care se vorbesc la această masă sunt grele. Cel puţin ce spune domnul Liviu Voinea. Deci aceste lucruri grele pot să nu treacă. Ca să se vadă discrepanţele între anunţurile prezidenţiale. Dar cred că-i evident pentru toată lumea că Traian Băsescu ştia că fiica va fi în acea poziţie. Vă daţi seama cum se uită la această naţiune dacă el spune „nu ştiam?" De fapt ce impresie are despre noi şi cam cum se uită la noi? La naţiune, nu la noi 5 de la televizor.

Radu Tudor: Pe lângă faptul că ne ia de proşti, pot să întreb şi eu ce părinte nu vorbeşte o lună cu copilul lui?

Victor Ciutacu: Poate sunt certaţi.

Radu Tudor: Mă rog, a fost o întrebare. Mihai, cu tot respectul pe care pot să i-l arăt lui Mircea Geoană pe care-l cunosc de 15 ani, îl avertizez că din seara asta începe să aibă soarta lui Călin Popescu Tăriceanu. Din această seară, Mircea Geoană devine un vinovat pentru toate eşecurile şi nerealizările acestei guvernări, un om care ar putea să aibă bun-simţ, dar nu are, iar partidul pe care-l reprezintă este într-un mare pericol dacă nu reacţionează şi nu-l pune la punct pe Traian Băsescu, aşa cum nu a făcut-o Călin Popescu Tăriceanu din prima clipă. Călin Popescu Tăriceanu a înghiţit o grămadă de mizerii timp de 2 ani, timp în care PD-L s-a dus în sus, aproape de 40% în sondaje şi pe cadavrele liberalilor, democraţii şi Traian Băsescu au crescut în sondaje. Din momentul în care Călin Popescu Tăriceanu târziu, a început să-i dea replica lui Traian Băsescu, a început şi PNL în sondaje, semn că era nevoie de o replică fermă la adresa şefului statului. Dacă Mircea Geoană nu-şi dă seama începând din seara asta, pe baza afirmaţiilor făcute de Traian Băsescu la TVR că-l paşte soarta lui Călin Popescu Tăriceanu, e inconştient. Iar PSD poate să aibă soarta PNL.

Victor Ciutacu: Şi cine să-i dea replica? Domnul Mircea Geoană?

Radu Tudor: Domnul Mircea Geoană, domnul Crin Antonescu... Ce are Geoană, are râie? Ce are?

Victor Ciutacu: Ştii cum e cântecul acela? Fiindcă tot în cartier se bazează pe portocale. Să nu spun mai departe. Domnule, trebuie să le şi ai la tine. Dacă ai două nuci nu poţi să faci ca acela cu două portocale.

Radu Tudor: Nu vezi că a început să-l deranjeze?

Victor Ciutacu: A început. Şi? E ca bâzâitul acela de ţânţar. Pentru că domnul Mircea Geoană se ducea la sărut mâna vreme de 2 ani cu domnul Sârbu şi cu cine se ducea... Hai, şefu, poate facem o cumetrie, un guvern între noi. Le-a ieşit. Şi acum profită. Zice, băi pe tine te-am salvat. Pe tine te-am făcut ministru. Şi dacă băieţii nu înţeleg de vorbă bună, atunci urmează punctul B. Aţi văzut că Daniel Morar tace?

Mihai Gâdea: Aţi văzut interviul de azi al lui Mircea Geoană?

Radu Tudor: Sper să se trezească măcar în seara asta.

Mihai Gâdea: Mi se pare că a fost un interviu articulat, motiv pentru care el reacţionează în seara asta... preşedintele.

Radu Tudor: Dintre toţi pesediştii e singurul care a început să spună nişte lucruri care-l deranjează pe Traian Băsescu. Îl deranjează în autoritatea lui.

Bogdan Teodorescu: Singurul după Adrian Năstase.

Radu Tudor: Adrian Năstase e un caz cu totul special şi ştim bine. E persoana care a suferit cel mai mult pe nedrept şi care timp de 4 ani puterea portocalie nu a putut să-i dovedească o vinovăţie. Una. Şi-şi târăşte în continuare soarta pe la DNA, prin mai ştiu eu ce alte locuri fără să se poate spune că Adrian Năstase a făcut ceva. Bun, la capitolul imagine a avut şi are probleme. Întreţinute de tot felul de zone politice, ONG-uri şi media, care au cochetat cu ideea că Adrian Năstase e simbolul corupţiei.

Victor Ciutacu: Vreau să fac o subliniere. Întreţinute de oameni plătiţi de PD-L. Ca domnul Traian Radu Ungureanu.

Radu Tudor: O spui tu?...

Victor Ciutacu: Nu. O spune Doru Buşcu. Pe prima pagină a ziarului „Cotidianul". Scris cu subiect şi predicat. Trompete ca Traian Radu Ungureanu au luat bani de la PD-L. Punct. Că Adrian Năstase a făcut sau nu a făcut şmenuri? Să-l dea în gât acum. Îl judecă. Dar mie să nu-mi spună de tovarăşi de-ăştia de ONG-uri. Sunt pe state de plată. Sunt pe statele de plată ale firmei de borduri, de asfalt şi de nu ştiu ce. Şi o să dau eu hârtiile în ziar când o să le am. Îţi promit eu asta. Şi nu mai primesc lecţii de deontologie de la tovarăşi de la BBC, daţi afară de peste tot. De la BBC, de la „Evenimentul Zilei", de la „Cotidianul". De ce oare? Oare nu-i un motiv în ceea ce spune Doru Buşcu azi? Care putea s-o spună mai demult când a aflat că acela ia bani de la partid. Dar a tăcut. Dar acum l-a dat în gât pentru că a fost momentul să-l dea în gât. Şi nu l-a dat Doru afară, l-a dat Vântu afară. Să fie clar.

Radu Tudor: Dar ce, banii de la Luxten nu merg?

Victor Ciutacu: Ai să fii uimit câţi sunt pe statele de plată ale acestor companii. Deontologii ăştia. Şi abia îi aştept, unul câte unul. A început Ungureanu, mai vin şi alţii.

Mihai Gâdea: Mai sunt şi alţii pe ţeavă?

Victor Ciutacu: Mai vin.

Mihai Gâdea: Publicitate, revenim. Am revenit. Să ne fie frică de FMI dacă ne dă 20 miliarde?

Liviu Voinea: Nu. E un lucru bun pentru moneda naţională care s-ar stabiliza, pentru reducerea dobânzii ar fi o consecinţă firească, pentru reducerea costurilor cu împrumutul intern, pentru că la intern împrumutăm mai scump decât la extern. Pe de altă parte e esenţial cum negociem. Dacă în urma acestui împrumut va creşte TVA ar fi o greşeală fantastică pentru că asta ar însemna că toată lumea va avea de suferit. Da, să se reintroducă cota progresivă. Asta-i normal. Dar să nu crească TVA, nu să crească impozitele pentru toată lumea. Unii să plătească mai mult ca alţii costurile acestei crize. Asta este esenţial.

Mihai Gâdea: De cine îi este frică lui Traian Băsescu în această campanie în care ne aflăm?

Bogdan Teodorescu: Nu ştiu. Dar dumneavoastră vă daţi seama cum ar arăta România fără Traian Băsescu şi ce ar însemna pentru Traian Băsescu să nu mai fie preşedinte? Realizaţi ce ar face Traian Băsescu după tot ce a făcut în aceşti ani? Eu cred că poate să-i fie frică de oricine.

Victor Ciutacu: De oricine care nu are nimic de pierdut şi care nu poate fi şantajat.

Mihai Gâdea: Există aşa ceva?

Victor Ciutacu: Da.

Radu Tudor: Orice om cu bun-simţ şi cu frică de D-zeu îl poate învinge pe Traian Băsescu. Asta-i credinţa mea.

Mihai Gâdea: Domnul Bogdan Teodorescu, în bătălia care are loc în PSD şi în PNL, cine să candideze împotriva lui Traian Băsescu, asta va fi de natură să ajute ca Traian Băsescu să câştige sau să piardă?

Bogdan Teodorescu: Dacă oamenii înţeleg să nu se rupă după ce stabilesc câştigătorul, Traian Băsescu are de pierdut. Dacă partidele se rup după ce-şi definesc câştigătorul, Traian Băsescu câştigă.

Mihai Gâdea: Noapte bună!

(Prin Monitoring Media, Antena 3 - Sinteza Zilei, ora 22:10)