Adrian Năstase: Nu e pentru prima dată. De multă vreme se întâmplă în acelaşi mod, atunci când apare un moment politic mai special, când sunt în situaţia de a marca anumite puncte politice, sau împreună cu colegii mei de a realiza un lucru mai important, apare câte un dosar, apare o acţiune politică. Şi acum dosarul acesta care a fost trimis la instanţă, eludându-se de fapt rolul Parlamentului şi considerându-se că în timpul liber eram preşedinte de partid şi nu premier, pentru campania electorală din 2004 evident, deci în acest dosar, şi asta v-o spun pentru cei care tot îmi dădeau sfaturi că e bine să merg în justiţie, că se rezolvă repede treaba, să merg acolo să arăt...
Gabriela Vrânceanu Firea: Vă referiţi la domnul Miron Mitrea mai ales?
Adrian Năstase: Mă refer şi la unii dintre ziarişti... Ei bine, la acest dosar, stimaţi prieteni, DNA, ca să fie lucrurile foarte clare, a pus în anexă 900 de martori. Muncitori, şoferi, tipografi. Vă rog să faceţi un calcul ce înseamnă 900 de martori, în condiţiile în care la Curtea Supremă, la o şedinţă pe lună cu cel mult 10 martori la o şedinţă, ar fi nevoie de 90 de luni de audieri... dacă scoatem şi lunile de vacanţă, faceţi un calcul câţi ani ar dura acest proces în care evident că nu se poate stabili nicio vinovăţie pentru mine, dar scopul DNA-ului în mod evident ar fi atins.
Gabriela Vrânceanu Firea: Spune preşedintele PSD, Mircea Geoană, faptul că în ceea ce îl priveşte pe domnul Adrian Năstase, e vorba de o ciorbă reîncălzită şi că lucrurile nu sunt întâmplătoare.
Radu Preda: Da, cred că această telenovelă ar rivaliza cu succes cu producţia „Tânăr şi neliniştit", care de 10 ani se tot desfăşoară şi nu ştim când şi dacă se mai termină. Deja a ieşit din tiparele unui proces, a unei cercetări penale premergătoare unui proces. Eu personal aş putea chiar să fiu revoltat de „infracţiunile" comise de domnul Adrian Năstase şi nemulţumirea mea ar fi de ce nu e condamnat până acum. La câte ore de emisie TV... acum nu ştiu dacă s-a apucat cineva să facă un calcul, cât costă această anchetă. Pentru că lucrează nişte oameni acolo... şi se citează 900 de martori, e un efort. Sperăm că într-o viaţă pe care noi să o apucăm, să se termine acest proces, şi atunci lumea să tragă linia, cât ne-a costat această distracţie.
Adrian Năstase: Dar şi cu posibilitatea de a da timpul înapoi şi de a retrăi viaţa în condiţiile în care verdictul respectiv arătând nevinovăţie toate lucrurile ar trebui rescrise şi refăcute conform acestor mijloace.
Radu Preda: Asta ştiţi că nu se poate.
Adrian Năstase: Ştiu că nu se poate, tocmai asta e problema. Aici e de fapt până la urmă mizeria acestor acţiuni politice care afectează nişte oameni pentru ani de zile, familiile lor, prietenii lor, colegii de partid, şi după aceea vine cineva şi spune, ştiţi, am greşit, ne pare rău.
Radu Preda: Nu există un singur personaj politic care să fie implicat într-o anchetă şi care să spună că dosarul e politic... nu asta trebuie să discutăm, pentru că evident părerile vor fi împărţite. Noi ar trebui să discutăm foarte serios de ce durează atât de mult? De ce e nevoie de 4 ani pentru o anchetă fără rezultat?
Gabriela Vrânceanu Firea: Pe de altă parte, cum vi se pare faptul că românii au aflat în aceste zile ceva ce li s-ar fi părut de domeniul incredibilului, sau al poveştilor proaste? Anume că sunt sute de deţinuţi care au fost lăsaţi să plece din penitenciare, pe diferite motive medicale care mai de care mai absurde, mai ridicole: atrofierea testiculelor, dureri de nas, dureri de cap, dureri de ochi... Cine mai poate să aibă încredere în justiţie, dacă lucrurile sunt aşa? Zace în puşcărie cine nu ştie să dea bani acolo unde trebuie?
Adrian Năstase: Se pare că ministrul Justiţiei sau CE în ceea ce priveşte chestiunile legate de justiţie, sunt interesate doar de termopanele mele. Nu sunt interesate de ce se întâmplă la Craiova, de ce se întâmplă în justiţie sub aspectele pe care le-am văzut în aceste zile. Acest muşuroi care, iată, apare în mod evident şi care de fapt ar fi trebuit să reprezinte obiectul de atracţie şi de interes în ceea ce priveşte reforma justiţiei, care a început într-un anumit fel în perioada 2000-2004, cu unele rezultate, şi care ar fi trebuit să fie continuată. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat.
Gabriela Vrânceanu Firea: E vorba despre ceea ce lumea bănuieşte, sau e vorba de o paranoie a presei, să se creadă că discutăm de furturi de arme care de fapt au dispărut dintr-un depozit acum vreo două săptămâni şi ceva, discutăm despre un suspect după ce ni s-a livrat un portret robot care semăna izbitor cu personajul în cauză, dar despre care aflăm că nu e el de fapt cel bănuit că ar fi comis crimele, pentru că era la o sală de sport, şi nimeni nu mai discută despre buget?
Radu Preda: Am înţeles că s-a mai spus lucrul acesta, dar eu aveam convingerea că Emil Boc e şi autorul furtului armelor şi al crimei de la Braşov. Pentru că nu ştiu ce ar fi putut să facă altceva, astfel încât atâtea zile să nu se vorbească despre acest buget care de fapt nu există. Avem, vorba aia, de dimineaţă până seara asistăm la discuţii televizate despre aceste cazuri care nu spun, sunt într-adevăr revoltătoare, foarte importante, dar bugetul eu cred că ne arde mult mai mult decât furtul unor arme despre care nu ştim cu siguranţă că au fost furate acum. Ele poate lipsesc de la revoluţie. Ştim noi cum s-au făcut inventarele acolo?
Gabriela Vrânceanu Firea: Asta ar fi şi mai grav.
Radu Preda: Poate acesta e unul dintre aspectele pozitive ale acestei mediatizări excesive. Pentru că în astfel de momente ies la iveală lucruri care altminteri intraseră într-o obişnuinţă. Cum e şi asta cu eliberarea deţinuţilor pe motiv să se opereze. Cine ştie câtă vreme s-ar mai fi perpetuat acest fenomen, dacă nu era acum acest scandal cât casa, şi cei responsabili li se pune microfonul în faţă şi sunt obligaţi să dea explicaţii. Şi eu sunt convins că nu ştiu dacă se va rezolva unul din aceste două cazuri foarte repede şi cu rezultate foarte bune, dar cel puţin va exista un plus de atenţie şi din partea justiţiei când va avea de judecat astfel de cazuri, şi la depozitele de armament şi muniţie ale armatei.
Adrian Năstase: În legătură cu armele, sunt destul de mirat de toată povestea asta şi de mobilul pe care eventual l-ar fi avut cel care a sustras aceste arme. Practic, arme de acest gen pot fi achiziţionate cu mare uşurinţă în zona... în Transnistria şi în zonele unde există echipament fost sovietic... în Liban. În zonele de conflict. Cei care cunosc istoria conflictelor din Balcani ştiu că la un moment dat circulau vapoare... atunci când erau aceste conflicte locale, dealerii de arme mergeau cu vapoare de Kalaşnikov, şi le duceau dintr-o zonă într-alta. Deci cineva care voia o cantitate mai mare de armament şi de muniţie avea unde să meargă să le ia. Nu e vorba de arme sofisticate. E vorba din câte am înţeles de pistoale de o calitate mai slabă, de nişte pistoale automate Kalaşnikov şi de o puşcă mitralieră. Sigur că ele pot fi periculoase, dar toată această poveste mi se pare ciudată. Nu e vorba nici de armament pentru lunetişti, nici de armamentul pentru cineva care vrea să facă o revoltă sau o revoluţie, e o poveste foarte ciudată.
Gabriela Vrânceanu Firea: Şi atunci credeţi că subiectul a fost umflat, a fost inventat special în acest moment?
Adrian Năstase: Nu vreau să mă pronunţ, am auzit câteva speculaţii, câteva comentarii, unele din ele foarte interesante, ale domnului general Popescu, fostul şef al statului major general... sunt ciudate, în orice caz.
Gabriela Vrânceanu Firea: Cam în cât timp ar trebui să dea autorităţile un răspuns populaţiei? Aţi fost premier, ştiţi exact cum funcţionează instituţiile statului, ştiţi care sunt responsabilităţile.
Adrian Năstase: Sigur că o astfel de chestiune trebuie tratată cu maximă atenţie. Poate să existe un scenariu de prostie, de iresponsabilitate, poate să fie vorba de neglijenţă, poate să fie vorba de ştiu eu ce alte diversiuni în interiorul armatei, pentru a schimba nişte oameni. Dar poate să fie vorba şi de o acţiune a cuiva iresponsabil care doreşte o acţiune violentă. Şi atunci instituţiile statului trebuie să trateze cu maximă atenţie o astfel de chestiune. Se formează, aşa cum s-a văzut, nişte comandamente pentru a examina, pentru a cerceta aceste lucruri, dar sigur că nu pot să nu văd şi eu, la fel ca cei mai mulţi dintre analiştii de presă, că până la urmă în loc să discutăm despre câteva chestiuni care, aşa cum se întâmplă peste tot în ţările occidentale în momentul de faţă, despre criza mondială... unii discută la Davos despre eventuale soluţii.
Gabriela Vrânceanu Firea: Iar noi discutăm dacă domnul Stănişoară a procedat sau nu corect în legătură cu acele demiteri pe care oamenii din branşă le pun pe seama unei dorinţe de a îşi face o imagine personală şi de a arăta că e ferm, că vine în faţa opiniei publice cu nişte măsuri, deşi nu şi cu nişte rezultate. Doar cu nişte atitudini de general. Îmbrăcat într-un costum Armani, să spunem.
Radu Preda: S-ar putea ca la o anumită categorie de public să aibă priză o astfel de atitudine, uite, domne, l-a decapitat pe şeful acelei structuri unde s-a produs neregula, chiar dacă el nu era nemijlocit implicat. Dar pe cale de consecinţă, fiind şeful structurii, s-a întâmplat la tine în ogradă, răspunzi. Dar nu asta e problema. A fost înlăturat un şef major din funcţie... şi am aflat ce s-a întâmplat acolo, cine a sustras armele, când şi în ce scop? N-am aflat. Deci nu ne ajută cu absolut nimic. Acesta e un sistem heirup-ist, hai să tăiem un cap să se bucure poporul.
Gabriela Vrânceanu Firea: În schimbul unei informaţii clare, apar şi speculaţiile. Cea mai interesantă e că aceste arme au tras deja şi se ştie, dar lucrurile au fost muşamalizate.
Adrian Năstase: Cred că era vorba de o afirmaţie la figurat, în sensul că ele au produs efecte prin schimbările de personal pe toată ierarhia. Poate că... ele de fapt au fost pe post de rachete sol-aer. În sensul că avioanele Multirol pot să aibă un alt destin, în măsura în care s-a schimbat conducerea pe zona armei respective.
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar în legătură cu situaţia de la Braşov şi cu ceea ce se întâmplă în instanţa din Craiova, ce poate să înţeleagă orice cetăţean când vede de fapt cum funcţionează justiţia, când vede de fapt care sunt roadele acesteia şi ce legături pot să aibă judecătorii cu lumea interlopă?
Adrian Năstase: E un lucru absolut dramatic, şi de aici apar problemele mari legate de lipsa de încredere în justiţie. Şi dacă nu mă înşel, bugetul pe anul acesta va fi la Justiţie vreo 30% mai mic... sper că informaţia mea nu e corectă până la capăt, dar e evident că, pe de o parte, lipsa de infrastructură corectă, sediile instanţelor arată absolut îngrozitor... preocupările pentru pregătirea judecătorilor tineri, uneori lipsa de experienţă, intrarea lor în lumea... contactele cu zona politică, cu zona economică, adeseori creează nuclee de acest gen care din păcate uneori produc astfel de rezultate. Şi probabil un anumit nivel de corupţie în interiorul sistemului judecătoresc.
Gabriela Vrânceanu Firea: Spuneai Radu Preda, despre lucrurile mai puţin plăcute care sunt scoase la iveală atunci când se întâmplă un incident mediatizat. E vorba la acest capitol şi despre faptul că în Braşov, un oraş turistic, aflăm acum cu toţii nu doar faptul că mergem să facem schi, să respirăm aer curat, ci practic oraşul e controlat de grupări mafiote, că există firme care se intitulează de pază şi protecţie, dar care percep taxă de protecţie, şi cu toate acestea e absurd să credem că nu erau cunoscute de autorităţi. Patronul casei de schimb valutar vine şi acuză în mod explicit un consilier şi un om de afaceri care deţine o astfel de firmă de pază. Ies alţi oameni de afaceri, confirmă. Alţii ameninţă cu judecata. Şi toate acestea se întâmplă în buricul târgului, la o aruncătură de băţ de sediul Poliţiei şi de toate celelalte instituţii. Înseamnă că nu mai funcţionează SRI-ul în Braşov şi că poliţia funcţionează, dar poate mai mult la circulaţie?
Radu Preda: Din păcate, nu putem pune această etichetă doar la Braşov. Cu siguranţă aşa e peste tot, asta e problema. Şi aici avem o problemă, începând de la sistemul de justiţie. Ştim pe cineva care în discuţia cu profesorii anul trecut a lansat un principiu celebru, salarii contra reformă. Cu alte cuvinte, faceţi o reformă acolo în sistem şi noi vă vom plăti foarte bine. La Justiţie, fenomenul acesta s-a întâmplat acum câţiva ani. Şi n-a fost aşa, a fost invers. Întâi s-au dat salarii, s-au alocat fonduri din ce în ce mai mari, în speranţa că se va micşora - că de eliminat nu se poate - corupţia, că va exista o celeritate a cauzelor care sunt pe rol. Or, în astfel de momente vedem că toate astea au fost vorbă în vânt. Şi chiar încep să îmi imaginez, că am văzut titluri în ziare, cum că cazul Adrian Năstase e o jertfă pe altarul Uniunii Europene. Că, vezi Doamne, e testul de maturitate al justiţiei române. Dacă îl trimitem în judecată şi îl condamnăm pe Adrian Năstase, atunci scăpăm de monitorizări, de supravegheri speciale şi aşa mai departe. Eu mă îndoiesc că şi cu Adrian Năstase condamnat definitiv şi irevocabil, putem să înlăturăm această pată care nu e doar la Craiova. Acum se vorbeşte despre ce se întâmplă la Craiova... dar e peste tot în ţară. Aşa funcţionează justiţia. Şi nici măcar nu putem vorbi că sunt oamenii vechiului sistem. Au trecut totuşi 20 de ani de la revoluţie, sunt o grămadă de procurori tineri, de judecători...
Gabriela Vrânceanu Firea: Judecătoarea care l-a eliberat pe Gorbunov pe motiv că face operaţie de glaucom, care putea fi făcută şi în penitenciar, sau dura jumătate de zi, nu 3 luni după care să uite să se mai întoarcă, are în jur de 30 de ani. Nu e să spunem o persoană care vine din vechiul regim...
Adrian Năstase: Doamnă, aici aş adăuga şi eu pe aceeaşi linie, şi reiau ceea ce spuneam ceva mai devreme. Sunt probleme în zona de justiţie. Sunt probleme, unele nu puteau să fie rezolvate dintr-o dată, altele din păcate s-au agravat în ultima vreme, şi ceea ce e deranjant e că în loc să ne concentrăm pentru rezolvarea unora din ele, cât e posibil, în limitele bugetelor pe care le avem, creăm de fapt false ţinte cum se întâmplă şi acum în relaţia cu bugetul, dar şi în ceea ce priveşte justiţia. Şi ceea ce m-a deranjat şi pe mine enorm, ideea sacrificiului ritual, ideea că justiţia din România ar fi salvată în măsura în care dosarele făcute de Daniel Morar ar fi acceptate în instanţă şi eu aş fi eventual condamnat. Pentru ce? Pentru termopanele pe care de altfel le-am plătit? Pentru campania electorală pe care eu am făcut-o cu întregul partid, şi în condiţiile în care practic nu preşedintele, şeful partidului, semnează contractele şi se ocupă de finanţare? Nu vreau să mai discut despre aceste subiecte pentru că eu cred că intrarea în acest...
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar putem să mai discutăm măcar 3 minute. Vă citesc din Jurnalul Naţional: „De ce s-a închis dosarul Traian Băsescu? Tranzacţia cu terenuri din Aleea Privighetorilor, încerca să mascheze manevra cu vila de 280 de mii de dolari din Băneasa. Tranzacţiile dubioase cu terenuri în valoare de 360 de mii de dolari dintre Traian Băsescu şi prietenul său, Costel Căşuneanu, au făcut obiectul unui dosar de spălare a banilor abandonat imediat după instalarea actualului preşedinte la Cotroceni. Atât Parchetul General, cât şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor refuză să comunice măcar ce soluţii au dat în acest dosar. Celeritatea e doar atunci când ţinta e în opoziţie.
Adrian Năstase: Acolo s-a întâmplat un lucru specific acestui tip de justiţie. Pentru că în momentul în care Traian Băsescu a câştigat preşedinţia, practic au fost... a fost distrus acest dosar şi practic el nu mai există. Asta mi se pare o dovadă în plus... ideea cu imunităţile, cu faptul că Traian Băsescu e profesorul de morală pentru noi toţi, ne arată că din această ipostază el n-are niciun drept să vorbească pe aceste teme, iar faptul că justiţia, instituţiile statului, care au făcut astfel de lucruri, nu sunt capabile să arate clar raţiunile pentru care un dosar care a fost acela, care a fost evident şi care a apărut în presă de nu ştiu câte ori, când un teren a fost cumpărat şi după aceea jumătate din el revândut cu un preţ de multe ori mai mare pentru a acoperi cumpărarea unei case în zona respectivă, această operaţiune a rămas în uitare, iar Traian Băsescu ne dă în continuare lecţii despre ce înseamnă ieşirea de sub monitorizare pe zona justiţiei.
Gabriela Vrânceanu Firea: Va mai fi o temă în campanie electorală, această luptă a DNA-ului de fapt, pentru că el livrează temele publice?
Radu Preda: Cu siguranţă. Aş mai vrea să spun că inclusiv pe vremea cât domnul Adrian Năstase era premier, PNA-ul, cum se numea atunci, era la fel de acuzat de politizare, că face dosare la comandă. Din păcate, după ce acest lucru a fost arătat cu degetul şi repetat până la obstinaţie în campania electorală din 2004, acum noul regim în care toate aceste racile s-au dorit a fi înlăturate, constatăm că ele persistă. Iar eu am convingerea că, la anul, dacă Traian Băsescu va pierde prezidenţialele, sau peste 5 ani, în cazul în care va fi reales, Traian Băsescu va deveni o ţintă, aşa cum e de 4 ani Adrian Năstase. Şi că va fi subiectul unor procese interminabile.
Gabriela Vrânceanu Firea: Eu n-am auzit nimic despre dosarele Remeş, Codruţ Şereş, Păcuraru, Atanasiu...
Radu Preda: Dosarele sunt foarte voluminoase şi o să auzim de ele când e momentul.
Gabriela Vrânceanu Firea: Dosare pe care se pune praful atunci când nu e campanie electorală, şi probabil cum spui şi tu, la momentul oportun se vor scurge în presă informaţii.
Radu Preda: Asta e scuza şi a judecătorilor, şi a procurorilor, pentru că au un volum extraordinar de mare de muncă. Au zeci, sute de dosare în lucru. Şi atunci logic, omeneşte nu e posibil să le rezolvi pe toate. Şi atunci stabilirea priorităţilor ţine de şeful fiecărui compartiment sau chiar de procurorul respectiv. Dar aş vrea să mai spun un singur lucru pe tema asta, apropo şi de ce se întâmplă la Craiova cu judecătoarea respectivă. E o mare problemă pentru că nici nu putem generaliza. Nu putem să spunem că toţi judecătorii din România acţionează în felul acesta... dar avem o mare problemă. Această breaslă a magistraţilor are un organ de reglementare, CSM-ul. Nu există reacţii solide...
Gabriela Vrânceanu Firea: Radu, ce reacţie vrei de la CSM dacă preşedintele merge acolo şi intimidează, începe să ţipe la doamna Costiniu care îndrăzneşte să spună că e dat aerul condiţionat prea tare? Nu aţi observat care e atmosfera la şedinţele CSM? Toţi tremură, şi le tremură dosarele în mână când vine acolo şeful statului.
Radu Preda: Când au de judecat culpe profesionale nu vine preşedintele Traian Băsescu să le spună ce să facă. Eu nu îmi aduc aminte niciun judecător sau procuror care să fie sancţionat, să i se retragă dreptul...
Adrian Năstase: La inspecţia pentru procurori, e condusă de foşti colegi din zona DNA-ului, foşti colegi cu procurorul Ţuluş. Şi atunci ce să facă oamenii ăştia care sunt practic din aceeaşi echipă, cum să se sancţioneze unii pe alţii?
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar pe plan local, domnule Adrian Năstase, e adevărat că justiţia e influenţată de politica locală? Pentru că acolo cercurile sunt şi mai restrânse. Şi fiecare procuror mai important sau judecător îşi are propriii susţinători, pentru că altfel nu pot să acceadă la anumite poziţii şi funcţii.
Adrian Năstase: Doamna Firea, eu nu cred că... nu cred în minuni, miracole, în zona justiţiei, în zona politică, în schimbări peste noapte în clasa politică, sau în zona judecătorilor şi procurorilor. Noi am făcut o greşeală fundamentală la începutul anilor '90, când am trecut foarte rapid la 3 niveluri de jurisdicţie, neavând suficienţi absolvenţi de Facultate de Drept atunci, şi oameni cu experienţă pentru aşa ceva. Judecătorii au primit imediat inamovibilitate, au avut impresia că sunt în afara sistemului de control. S-au creat după aceea aceste relaţii la nivel local. Dar am încercat să revenim sau să reparăm o parte din aceste chestiuni prin unele dintre reglementările pe care le-am stabilit, prin intermediul CSM, care trebuia să aibă o funcţie mult mai importantă, inclusiv la sfârşitul anului 2004, pe chestiunea numirii şefilor în zonele procurorilor. Toate aceste lucruri trebuia să meargă într-o anumită cadenţă pe o perioadă mai lungă. Or, noi am avut un pas înainte, după aceea un pas înapoi. Întâi trebuia să numească ministrul justiţiei şefii Parchetelor, pe urmă a venit CSM-ul, pe urmă din nou ministrul Justiţiei. Toate aceste schimbări de atitudine şi de abordare în ceea ce priveşte relaţia dintre zona politică - zona Executivului, a Parlamentului - şi Justiţie, toate ne costă acum. Pentru că, practic, procurorii, judecătorii au intrat într-o lume a lor, distinctă, cu regulile lor şi acum descoperim mai atent că adeseori regulile lor sunt mai importante decât legea.
Gabriela Vrânceanu Firea: Şi că oricum au întotdeauna un ochi îndreptat către factorul politic tocmai pentru a se poziţiona şi a nu gafa la o adică, să îşi pună în pericol poziţia.
Adrian Năstase: Voiam şi eu să adaug totuşi că nu trebuie să generalizăm. Sigur că vedem o mulţime de lucruri care nu ne plac...
Gabriela Vrânceanu Firea: Dar cred că orice persoană care ne priveşte înţelege aceste lucruri. Şi noi pornim de la un caz concret, şi apropo de asta să mai vedem încă o dată care au fost bâlbâielile în cazul suspecţilor de la Braşov.
Reporter: În timp ce România a devenit o ţară de suspecţi, gangsterii care împuşcă oameni în plină stradă sunt lăsaţi să trăiască în afara oricărei suspiciuni. În condiţii foarte ciudate, justiţia din Craiova i-a deschis uşa închisorii către libertate lui Serghei Gorbunov, un infractor condamnat. Gorbunov trebuia să se întoarcă în închisoare după ce îşi rezolva o problemă de sănătate pe care o invocase la eliberare. Nu s-a întors. În schimb, era vecin de stradă cu Poliţia din Braşov. Se ducea la aceeaşi sală de sport unde se duceau şi poliţişti grei din oraş. Nu se ştie dacă muncea, dar lipsă de bani nu ducea. Se plimba liber şi ce e şi mai grav, beneficia chiar şi de identitatea unui om liber. Furase identitatea unui român din nordul Moldovei care nu avea cazier şi nicio problemă cu justiţia. Furtul de identitate are implicaţii cu atât mai grave, cu cât românii sunt obligaţi să cedeze date personale importante în mâinile statului, sub diverse pretexte, ori în numele luptei cu hoţii de apartamente, ori a luptei cu teroriştii. Într-o uriaşă bază de date, orice telefon, orice click, orice sms al oricui din România va fi stocat timp de 6 luni. Statul poate să ştie unde eraţi când aţi dat un sms sau cât a durat convorbirea cu soţia dumneavoastră. Statul promite că nu poate să ştie şi ce anume aţi discutat cu soţia dumneavoastră. Cea mai gravă măsură e însă introducerea paşaportului biometric. Dacă vreţi paşaport sunteţi obligat să vă lăsaţi amprentat de statul român. Amprenta, imaginea facială şi alte date personale vor fi înglobate într-un cip.
Gabriela Vrânceanu Firea: Iată cum se leagă lucrurile şi din păcate nu tocmai plăcut pentru noi. Legea e în vigoare, dar nu şi pentru căţei, domnule Adrian Năstase. Aşa tragem concluzia. Cei care ştiu să se descurce îşi iau şi identitate falsă, şi acte... se plimbă prin faţa poliţiei, îşi iau apartament cu chirie în zonă centrală lângă Poliţie...
Adrian Năstase: Aceste informaţii sigur că şochează şi probabil că acesta e şi sensul lor în acest moment. Nu cred că lucrul acesta se întâmplă pentru prima dată, nu cred că astfel de chestiuni nu erau cunoscute în zona de poliţie, cred că sunt foarte multe situaţii care nu au putut fi rezolvate, de acest gen. Dar în mod evident de aici concluzia ar fi că statul poliţienesc trebuie întărit, că trebuie ascultate, trebuie înregistrate nu doar durata convorbirii, dar şi conţinutul. Pentru că ar fi fost important să ştim, de exemplu, dacă Gorbunov a vorbit cu cineva... era poate important. Şi de aici poate va veni cineva cu un amendament că ar trebui totuşi stocat şi conţinutul discuţiilor. În ceea ce priveşte discuţiile mele, nu am nici un fel de îndoială că şi conţinutul e stocat, sau în orice caz...
Gabriela Vrânceanu Firea: Chiar mai mult de 6 luni.
Adrian Năstase: Cred că e vorba de consum zilnic, nu cred că e vorba de stocare.
Gabriela Vrânceanu Firea: Radu Preda, aceste precauţii sunt stupide, din moment ce vor exista întotdeauna oameni interesaţi să eludeze?
Radu Preda: Nu, nu cred. Asta nici nu începe, nici nu se termină acum, această situaţie. Că legea e una şi aceeaşi pentru toţi, acesta e un slogan bun de pus pe diverse frontispicii. Problema este în ce măsură excepţiile tind să exceadă regula? Iar apropo de ce se întâmplă zilele astea, cred că e şi o mare problemă a autorităţilor în a comunica. Nu există acest exerciţiu şi, în lipsa unor informaţii autorizate, se ţes scenarii. Stăm toată ziua la TV, ne dăm cu părerea şi neavând informaţii trebuie să facem presupuneri. Aşa se umflă nişte lucruri care poate nu ar fi cazul.
Gabriela Vrânceanu Firea: Da, dar pe de altă parte, ies la iveală teme importante, pe lângă cele derizorii care sunt tabloidizate.
Radu Preda: Da, şi interesant ar fi de văzut bilanţul.
Gabriela Vrânceanu Firea: Uite sutele de puşcăriaşi eliberaţi pentru dureri de nas, atrofiere de testicule şi răni la urechi.
Radu Preda: Important e ca de mâine să nu se mai întâmple asta.
Gabriela Vrânceanu Firea: Poate vom avea un puşcăriaş eliberat că are coşuri. E interesant dacă aceste teme vor fi dezbătute în campania electorală prezidenţială. Suntem într-un an electoral. Vom afla dacă vom păstra preşedintele de la Cotroceni, sau va fi un alt preşedinte, iată sub ce auspicii începe anul electoral 2009 prin prisma alegerilor prezidenţiale.
Reporter: Marea necunoscută a politicii româneşti în acest an e cursa prezidenţială din toamnă. Cine se va alinia la start împotriva lui Traian Băsescu?
Ion Iliescu: Pot să apară şi surprize, cum a apărut Barack Obama în America. Cine gândea de Barack Obama până în noiembrie?
Reporter: Ieri, o analiză a Institutului „Ovidiu Şincai" arăta că partidele trebuie să găsească un candidat comun împotriva lui Traian Băsescu.
Adrian Severin: Partidele ar trebui să se gândească şi la posibilitatea unui candidat unic care să fie susţinut de toate... eventual o persoană cu o anumită neutralitate faţă de actualele structuri partizane.
Ion Iliescu: S-ar putea să apară şi o asemenea formulă. Dar deocamdată totuşi PSD-ul e un partid care a avut, are potenţial uman suficient ca să îşi gândească un candidat propriu.
Reporter: PSD caută un învingător. Cine? e marea întrebare. Adrian Năstase s-a mai înfruntat cu Traian Băsescu şi în 2004, de atunci Adrian Năstase a devenit nume de scenă în piesele procurorilor de la DNA. Şi chiar mai mult. Dacă ar fi să credem un articol apărut acum o săptămână într-un ziar german şi în care se spune că anumiţi PSD-işti l-ar sacrifica pe Adrian Năstase pe altarul lobby-ului pentru o justiţie spălată de bănuielile Bruxelles-ului, dar chiar dacă s-ar întâmpla aşa, zilele acestea nu fac decât să arate că problemele justiţiei din România nu se rezolvă prin lobby la Bruxelles. Aşa se ascund sub preş doar. Sorin Oprescu, depinde dacă va renunţa la Primăria Bucureşti, aşa cum a făcut şi Traian Băsescu. Până acum, în public, Sorin Oprescu nu a sugerat că are asemenea gânduri. PNL probabil îşi va desemna un candidat la prezidenţiale. Şi după ce s-a menţinut în opoziţie faţă de Traian Băsescu, liberalii nu vor avea probleme de credibilitate în a-l ataca. În timp ce politicienii români caută un politician de tip Barack Obama pentru Cotroceni, pe piaţă a început asaltul sondajelor. Ultimul susţine că Traian Băsescu va câştiga în noiembrie din primul tur.
Gabriela Vrânceanu Firea: Suntem în legătură directă cu domnul Crin Antonescu, vicepreşedinte PNL. Domnule Crin Antonescu, acum ceva vreme era aproape sigur că Traian Băsescu va câştiga un nou mandat la Cotroceni. În ultima perioadă nu mai pare aşa. Întrebarea e scurtă, credeţi că PSD va renunţa la a mai avea un candidat tocmai pentru că se află acum într-o coaliţie cu PD-L?
Crin Antonescu: Mai întâi aş remarca faptul că de când a câştigat Traian Băsescu acest mandat de preşedinte aud în fiecare zi că îl va câştiga şi pe al doilea. Nu sunt foarte convins. În al doilea rând, nu pot face pronosticuri în legătură cu ce se va întâmpla în această privinţă cu PSD-ul. Ceea ce pot spune e că dacă PSD rămâne în actuala formulă în această coaliţie şi în acest tip de colaborare cu Traian Băsescu şi cu PD-L-ul, va avea o dificultate să desemneze şi să susţină cu adevărat un candidat competitiv în lupta cu Traian Băsescu. Nu pentru că nu ar avea oameni care să facă acest lucru, ci pentru că întreaga maşină a partidului, întregul aparat de partid, întregul discurs public şi atitudine publică a partidului vor fi cumva contradictorii.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Crin Antonescu, din ce în ce mai mulţi liberali spun că dumneavoastră aţi fi printre puţinii contracandidaţi care aţi reuşi să îl înfrângeţi pe Traian Băsescu. Dumneavoastră cum vă simţiţi în această descriere?
Crin Antonescu: Doamna Firea, eu sunt un om, sper, şi realist, şi nu într-atât cotropit de vanitate, încât să îmi fac iluzii peste măsură. Eu ceea ce susţin de mai bine de 2 ani de zile şi continui să afirm, e că primul lucru pe care un partid, în cazul nostru PNL, trebuie să îl facă, este să propună altceva, şi evident pe altcineva, decât Traian Băsescu. Cine va câştiga rămâne de văzut. E destul de evident că în condiţiile actuale am avea de-a face cu o luptă cumva între David şi Goliat. E clar care sunt avantajele, pârghiile, candidatului Traian Băsescu şi care sunt multiplele handicapuri ale oricărui contracandidat, dar cred că problema care se pune pentru PNL, ca şi pentru alte partide, dar eu vorbesc despre al meu, e că e dator să propună pe altcineva decât Traian Băsescu. Acesta e primul pas, şi prima victorie pe care partidul trebuie să o obţină. Mai departe rămâne de văzut.
Gabriela Vrânceanu Firea: Şi în ceea ce priveşte strict PNL, candidaţi la şefia partidului?
Crin Antonescu: E o întrebare la care voi da un răspuns după ce vom avea răspuns la întrebarea dacă PNL-ul socoteşte că trebuie sau nu să facă un congres extraordinar undeva până la jumătatea lunii martie. Dacă PNL doreşte să înceapă un nou capitol, doreşte să atace acest ciclu electoral care nu e până în 2012, ci e până la sfârşitul acestui an, e foarte probabil să intru în cursă.
Gabriela Vrânceanu Firea: Mulţumesc foarte mult pentru intervenţie. De altfel domnul Adrian Năstase, apropo de rezultatele raportului Institutului „Ovidiu Şincai", e chiar preşedintele institutului, vom avea şi noi parte de o surpriză gen Barack Obama?
Adrian Năstase: În primul rând, aş vrea să subliniez şi eu unele dintre concluziile acestui raport amplu, care a fost ...
Gabriela Vrânceanu Firea: „Victoria neocezarismului, patria în pericol." Dumneavoastră aţi dat titlul?
Adrian Năstase: Nu, Adrian Severin, el a lucrat în mod substanţial la text împreună cu ceilalţi colegi de la institut, dar eu am vrut să subliniez faptul că până la urmă această concluzie referitoare la rezultatele alegerilor din 30 noiembrie anul trecut, aceste analize merg pe o linie pornită în analiza institutului încă din 2005. Şi recomand această lectură pentru mulţi... sigur sunt şi unele lucruri care pot fi discutate. E adevărat că până la urmă ceea ce încercăm să sugerăm şi ceea ce au încercat şi cei care au realizat acest raport, a fost ideea că până la urmă e nevoie de o masă critică, de o formulă care să permită o confruntare cu cel care are în momentul de faţă toate pârghiile de putere pentru a forţa un al doilea mandat, dar care ar aduce încă 5 ani de haos, de dezordine. Şi vedem foarte bine acest lucru. Sigur că există în cadrul partidului o anumită situaţie de ambiguitate, de neclaritate. Fiind la guvernare, având o relaţie cu PD-L-ul care pe anumite segmente se construieşte încet şi uneori cu dificultate, dar având şi intervenţiile intempestive ale lui Traian Băsescu în ceea ce ar trebui să fie o componentă separată, aceea a dialogului politic, în condiţiile în care sunt oameni în PD-L care se pare că s-au săturat şi ei de această dictatură... sunt toate aceste lucruri care ne conduc spre nevoia de a găsi o soluţie împreună. Pentru că e evident ceea ce spunea şi Crin Antonescu mai devreme şi avea dreptate, sunt unele dintre elementele care ne fac să căutăm împreună o variantă care, dincolo de interesele de partid, să însemne de fapt nişte interese mai generale. Şi daţi-mi voie să spun, apropo de unul dintre anunţurile care au fost făcute cu felul în care Traian Băsescu ar putea să câştige din primul tur cu 50%. Traian Băsescu a mai minţit pe această chestiune şi în 2004. El a spus că va câştiga alegerile din primul tur, şi i-am explicat atunci că pentru a obţine 50% din voturi în primul tur, trebuie să obţină 50% din numărul celor înscrişi pe liste. Ceea ce înseamnă că din numărul celor prezenţi la vot ar trebui să aibă 80 şi ceva la sută. Ceea ce, în mod evident, e imposibil. Dar am impresia că această poveste, ori din incompetenţă la nivelul unora dintre ziarişti, ori pentru că se încearcă cumva transmiterea acestui mesaj, a reapărut.
Gabriela Vrânceanu Firea: Cred că varianta a doua mai degrabă. Radu Preda, foarte pe scurt, prezidenţiabilii crezi că se lasă de fapt rugaţi de partide?
Radu Preda: Nu se lasă rugaţi. Şi PSD-ul are o problemă foarte mare. Nu numai că nu-l va găsi pe Barack Obama în PSD, dar nici nu are cum să îl găsească. Pentru că PSD-ul, ca de altfel orice alt partid, nu are nicio şansă să câştige împotriva lui Traian Băsescu decât printr-o campanie violentă negativă. Şi slavă Domnului au ce spune. Dar cum sublinia şi domnul Adrian Năstase aici, ei sunt într-o relaţie incestuoasă. N-au cum la nivel oficial să fie o campanie violentă negativă la adresa lui Traian Băsescu. Şi inclusiv dacă ar veni Sorin Oprescu, soluţia magică, neasumat de partid, păi mesajul lui va trebui transmis în teritoriu prin militanţii PSD, dar care vor avea mâinile legate. În schimb, momentul e foarte prielnic. Pentru că Traian Băsescu, dacă facem un recurs la memorie, vedem că toate campaniile pe care le-a câştigat, le-a câştigat pe un mesaj profund negativ. Acum nu mai are mesajul negativ.
Gabriela Vrânceanu Firea: Suntem în legătură directă cu domnul Gheorghe Flutur, vicepreşedinte PD-L. Bună seara. Domnul Ion Cristoiu scrie astăzi în editorialul din „Jurnalul Naţional" că, practic, PD-L şi PSD au ajuns la putere printr-o fraudă electorală, deoarece au promis majorarea salariilor profesorilor, au dat şi o lege, cu 50%, iar acum nu se ţin de cuvânt. Iar PNL a pierdut puncte. Care e comentariul dumneavoastră vizavi de acest subiect?
Gheorghe Flutur: Aş vrea mai întâi să iasă proiectul de buget în forma finală ca să putem să comentăm mai multe, însă cred că trebuie să avem în vedere ce se întâmplă în această perioadă legat de banii disponibili, de restricţiile bugetare pe care le avem, de deficit, de ce s-a găsit în vistieria ţării după preluarea guvernării. Eu cred că nu e o interpretare dreaptă şi vă aduc aminte că pe ultima parte a campaniei chiar noi discutam de ajustarea unor promisiuni în funcţie de evoluţia crizei. Pentru că această criză economică ne-a afectat şi ne afectează în fiecare zi. Cu toate acestea, Guvernul face eforturi pentru a găsi soluţii, a-şi îndeplini obiectivele. La ora aceasta se discută cu sindicatele, discutăm de pensia socială minimă garantată şi ea a fost prevăzută în buget, alocarea de resurse pentru investiţii, dar trebuie să fim foarte prudenţi şi la restricţiile pe care le avem în ce priveşte deficitul bugetar.
Gabriela Vrânceanu Firea: Domnule Gheorghe Flutur, vă deranjează faptul că preşedintele Traian Băsescu se suprapune peste funcţia şi atribuţiile premierului Emil Boc, şi asta vă îngreunează colaborarea cu colegii de coaliţie de la PSD-PC?
Gheorghe Flutur: Nu numai că nu ne deranjează, mie mi se pare o colaborare transparentă, firească, şi acelaşi lucru l-am văzut şi la colegii din PSD. Pentru că am participat la discuţii, şi vă spun din casă, şi la întrunirea la care a fost preşedintele când eram în coaliţie, PD-L şi PSD. A avut un punct de vedere, fiecare dintre noi a venit cu anumite discuţii, propuneri. Nu cred că trebuie să deranjeze acest lucru. Pentru că preşedintele Traian Băsescu e recunoscut ca un preşedinte implicat, activ, şi mie mi se pare un lucru firesc şi nu cred că numai mie.
Gabriela Vrânceanu Firea: Mulţumesc foarte mult pentru intervenţie, scurtă pauză publicitară.
Gabriela Vrânceanu Firea: Ne-am întors. La ora 21:00 vom transmite în direct conferinţa de presă a ministrului de Interne, Liviu Dragnea, poate vom afla atunci mai multe despre cazurile de la Braşov şi de la Ciorogârla. Domnule Adrian Năstase, din ce am discutat cu domnul Gheorghe Flutur, nu părea deranjat de faptul că Traian Băsescu vine peste atribuţiile domnului Emil Boc.
Adrian Năstase: Eu n-am participat la discuţiile respective şi nu vreau să mă pronunţ. Poate că unele dintre idei au fost corecte, aici e greu de spus. Ceea ce pe mine mă deranjează ca unul dintre liderii PSD-ului, e faptul că, de exemplu, Traian Băsescu iese şi spune despre legea cumulului salarii cu pensii, că e o lege foarte bună, că e o lege necesară, că nu trebuie să mai existe nici un fel de excepţii, colegii mei din Guvern, pe zona socială, ies, susţin această idee, după care îi lasă în offside, spunând, ştiţi, a fost de fapt o ordonanţă pripită. Acest comportament...
Gabriela Vrânceanu Firea: Şi aşteptăm să se întrunească Parlamentul şi rectificăm.
Adrian Năstase: Aceste lucruri mi se par incorecte. Eu cred că trebuie să existe o separaţie clară de obiect de activitate între Parlament şi Guvern, între Guvern şi preşedinţie. Or, acest lucru nu mai este... în momentul de faţă această departajare nu mai există. Faptul că, în opinia mea, preşedintele trebuie să fie ultima instanţă chiar în cadrul negocierilor... nu se fac negocierile cu toţi jucătorii odată. Şi Guvern, şi preşedinte, pentru sindicate. Deci de asta spun, eu nu vreau să pun în discuţie ceea ce a spus domnul Gheorghe Flutur, dar pe de altă parte, unele lucruri nu se leagă.
Gabriela Vrânceanu Firea: Radu Preda, foarte pe scurt. Cifrele sunt neplăcute.
Radu Preda: Cifrele nu sunt. Pentru că Emil Boc ne minte de două săptămâni că are bugetul. Nu are. Şi vă dau numai un exemplu foarte scurt. E un an de austeritate, e criză, se reduc salariile. Emil Boc sau domnul Gheorghe Pogea au bugetat aşa, impozit pe profit, încasări mai mari cu 3,19%, impozit pe salarii plus 13,41%, impozit pe dividende, plus 10,21%. Impozit de la IMM-uri, plus 84,86%. Păi pe ce lume trăim? Astăzi şi un elev de clasa a V-a îşi dă seama. /.../
Gabriela Vrânceanu Firea: Mulţumesc pentru participare. Începe o ediţie specială a ştirilor Antena 3 şi conferinţă de presă în direct de la Ministerul de Interne, a domnului ministru Liviu Dragnea.
(Prin Monitoring Media, Antena 3- Ştirea Zilei, ora 20.05)